„Pâine și circ”. Dinamica tristă a unei țări cu trai prin consum pe datorie
România trăiește sub presiunea unei duble dependențe: consumul alimentat prin datorie și instituțiile slăbite de improvizație politică.
Profesorul Ion Pohoață urmărește, fără menajamente, legătura dintre deficit, ratingul de țară, fragilitatea producției, populism și provizorat, explicând de ce prosperitatea nu poate fi construită fără investiții, reguli stabile și asumarea reformelor.
De mai bine de 80 de zile cu guvern suspendat printr-o erezie politică năroadă, ne batem în judecăți.
Unele din năduf pretins doctrinar, altele morale sau contabile. Dacă primele două, neconmesurabile, creează doar emoții, cele contabile sunt al naibii de verificabile, spunându-ne, neprietenos, lucruri pe care nu vrem să le auzim. Ne destăinuie că la nici un capitol forte al macroeconomiei – datorie externă, balanța de cont curent, deficit bugetar – nu stăm bine; dimpotrivă.
Așa se explică că suntem la limita inferioară a clasamentului în raport cu care agențiile de rating te recomandă sau nu investitorilor. Adică, nu suntem la nota 8 și riscăm să scădem la 7; suntem la 5 și putem scădea la 4, spre corigenție, spre calificativul rușinos JUNK la care avântul investițional e curmat. Cei care ar putea să te mai împrumute, dacă au dezlegarea legală, ar face-o la dobânzi înrobitoare. Iar România, fără investiții și împrumuturi, e moartă. Avem, adică, nevoie de împrumuturi și în prezent și în perspectivă, dar și de returnat împrumuturi trecute la dodânzi neprietenoase.
Fantoma Greciei falimentare ne este tot timpul fluturată în față de avizați în materie, poate pricepem pe unde suntem.
Degeaba! Strânsă cu ușa, Grecia a oferit și insule. Noi ce dăm? Rezerva BNR ajunge doar pentru a acoperi datoria pe termen scurt. Pentru rest, și restul tot crește, ne vom vinde țara, la propriu? Poate că doar așa dragii noștri suveraniști de paradă își vor primi vaccinul, alături de nătângii care și-au consumat toată energia spre a trage pe dreapta un guvern funcțional, din care făceau parte, dar căruia i-au imputat apucături reformatoare.
Știindu-se că, alături de deficit, stabilitatea politică reprezintă cele două mari criterii după care se face o analiză de raiting, întrebarea firească pe care orice minte trează și-o pune e ce le-au predat profesorii indivizilor care au gândit, inițiat și gestionat această analfabetă scoatere din mers a economiei? Ce școli au promovat? Mai mult pe ziaruldeiasi
