Având în vedere procedura privind mandatul european de arestare, care se desfășoară în prezent cu privire la Alina Mihaela Bica, Ministerului Justiției a făcut următoarele precizări:
- Alina Mihaela Bica a fost reținută de autoritățile italiene în baza mandatului european de arestare emis de Tribunalul București. Aceasta are de executat 4 ani de închisoare în urma sentinței din dosarul în care a fost găsită vinovată pentru favorizarea făptuitorului.
- În momentul de față, există un contact direct între autoritatea judiciară de emitere a mandatului european de arestare (Tribunalul București) și autoritățile italiene. Niciuna dintre părți nu a solicitat, până la acest moment, sprijin sau asistență din partea Ministerului Justiției.
- În ce privește transmiterea documentelor solicitate de partea italiană, informația primară se află la instanța emitentă a mandatului european de arestare, adică Tribunalul București, care are o vastă experiență în astfel de proceduri și răspunde rapid și eficient solicitărilor autorităților de executare ale mandatelor europene de arestare.
- Conform reglementărilor europene în vigoare, România aplică dispozițiile Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene transpusă în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
- Atât Decizia-cadru sus-menționată, cât și legislația română de transpunere promovează contactul direct între autoritatea judiciară de emitere și cea de executare, Ministerul Justiției are atribuții limitate, în calitatea sa de autoritate centrală în materia mandatului european de arestare, în sensul de a sprijini fie autoritatea judiciară emitentă a MEA, fie pe cea de executare, la solicitarea acestora, ori de câte ori nu se reușește transmiterea pe cale directă sau este nevoie să asiste și să sprijine autoritățile române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare.
- Reglementarea atribuțiilor Ministerului Justiției în cadrul procedurilor privind mandatele europene de arestare emise de către România se regăsește în dispozițiile art. 86. alin. 4 din legea mai sus citată pe care îl redăm mai jos:
Art.86
(4) Autoritatea centrală română este Ministerul Justiției. În această calitate, Ministerul Justiției:
(...)
b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorității judiciare primitoare străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare Ministerul Justiției;
c) ține evidența mandatelor europene de arestare emise sau primite de autoritățile judiciare române, în scopuri statistice;
d) îndeplinește orice altă atribuție stabilită prin lege menită a asista și sprijini autoritățile judiciare române în emiterea și executarea mandatelor europene de arestare.
7. În cazul de față, în măsura în care îi va fi solicitat sprijinul fie de către autoritatea emitentă a mandatului european de arestare, fie de către cea de executare din Republica Italiană, Ministerul Justiției va acționa conform competențelor care îi sunt atribuite de lege.
Fuga Alinei Bica
Alina Bica, judecată în mai multe dosare, a plecat din țară în 2018, înainte ca procesele sale să se încheie. Ea a mers mai întâi în Costa Rica, unde, la un moment dat a fost fotografiată în compania Elenei Udrea. De altfel, împreună cu Elena Udrea, Alina Bica a fost reținută la un moment dat în Costa Rica, dar ulterior a fost eliberată, chiar la solicitarea fostului ministru Tudorel Toader, pentru că între timp a venit decizia CCR legată de completurile de cinci judecători, ceea ce a dus la anularea deciziei definitive prin care era condamnată și arestată acolo, în Costa Rica. Se întâmpla la finalul anului 2018, iar curând după aceea, fosta șefă a DIICOT a părăsit teritoriul statului din America Centrală și la momentul respectiv informațiile erau că s-a întors în Europa. Între timp, rejudecarea procesului său a dus la absolut aceeași sentință: 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea infractorului.
