Metoda „Comandantul”: O româncă a fost „scuturată” de 20.000 $ de un bărbat cunoscut pe internet

O femeie de 43 de ani, din judeţul Caraş-Severin, a cheltuit aproape 20.000 de dolari, după ce a fost indusă în eroare de un bărbat pe care l-a cunoscut pe o reţea de socializare şi care i-a spus că este comandant de navă, promiţându-i că se va muta cu ea în România, a informat vineri Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ).

Citește și: Marcel Boloș, Ministrul Fondurilor Europene, a dezvăluit ce salariu are: „Dau 3.000 lei pe mâncare”

Femeia a depus o plângere penală la IPJ Caraş-Severin, pentru înşelăciune, ea relatând că timp de opt luni a fost abordată de un bărbat care a convins-o să trimită aproximativ 20.000 de dolari, în mai multe tranşe, în diferite conturi, sub pretextul ridicării unui colet care ar fi conţinut bani şi lingouri, trimis de bărbat în România sub forma unui cadou.

"Specific acestei metode de înşelăciune, victimele escrocilor sunt contactate de persoane care pretind că au funcţii importante în armata americană. Odată câştigată încrederea, celor contactaţi li se promite o relaţie amoroasă. Atunci încep şi cererile de împrumuturi sau de achitare a taxelor vamale pentru ridicarea unor presupuse cadouri trimise de escroci victimelor. De regulă, conversaţiile se poartă prin intermediul unor aplicaţii criptate, ceea ce îngreunează mult atât identificarea autorilor, cât şi dovedirea faptelor acestora", a precizat sursa citată.

Citește și: Povestea gemenilor născuți după 30 de ani de la concepere. Mama lor e cu doar 3 ani mai în vârstă

Sumele de bani obţinute de la victimele credule nu sunt însuşite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci trec prin diferite circuite financiare complicate. Astfel, banii sunt transferaţi de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare şi nebancare, cu scopul de a se crea o mai mare aparenţă de legalitate a încasării finale, au explicat reprezentanţii IPJ Caraş-Severin.

Totodată, afirmă poliţiştii, conversaţiile purtate pe diferite reţele de socializare nu trebuie şterse deoarece acestea pot fi folosite ca mijloace de probă în cazul unor înşelăciuni.