Rusia se află în frunte, cu numeroase tipuri de astfel de rachete nu doar capabile să zboare la viteze de peste 6.000 km/oră (Mach 5), ci şi manevrabile: Zircon, despre care Moscova a anunţat luni că a efectuat un test reuşit de pe un submarin, precum şi Kinjal, rachetă aflată deja în dotarea Forţelor aeriene, sau planorul hipersonic Avangard, capabil să transporte încărcătură nucleară. După lansare, acesta dezvoltă o viteză de până la 33.000 km/oră şi îşi schimbă într-un mod impredictibil cursul sau altitudinea.
SUA nu au încă rachete hipersonice în arsenalul lor, dar lucrează la aceasta. DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) - agenţie a Pentagonului care are rolul de a dezvolta noi tehnologii pentru forţele armate - a anunţat săptămâna trecută că a testat cu succes racheta sa hipersonică HAWC (Hypersonic Air-Breathing Weapon Concept) cu propulsie anaerobă, altfel spus utilizează oxigenul din atmosferă la combustia sa.
Pentagonul dezvoltă de asemenea un planor hipersonic denumit ARRW, dar primul său test a eşuat în aprilie.
Citește și: Anca Surugiu, partenera de afaceri a miliardarului Dan Petrescu, îi va prelua averea
China dispune de mai multe proiecte, care par direct inspirate din programele ruseşti, potrivit unui recent studiu al Centrului de cercetare al Congresului SUA. Beijingul a testat în special un planor hipersonic, cu o autonomie de circa 2.000 km, capabil să dezvolte o viteză de peste Mach 5 şi să efectueze „manevre extreme”, conform acestui studiu.
Franţa, Germania, Australia, India şi Japonia caută la rândul lor să dezvolte sisteme hipersonice, iar Iranul, Israel şi Coreea de Nord au demarat cercetări în domeniul acestei tehnologii, potrivit studiului menţionat.
Coreea de Nord a anunţat săptămâna trecută că a testat cu succes o rachetă-planor hipersonică, ceea - dacă se confirmă - constituie un avans tehnologic major.
O rachetă balistică este lansată cu viteză mare în spaţiu, unde nu există atmosferă şi unde nu întâmpină niciun fel de rezistenţă. Apoi revine la ţinta sa, întotdeauna cu aceeaşi viteză, cu excepţia momentului când reintră în atmosferă, atunci este încetinită puţin.
Citește și: VIDEO A depășit pe linie continuă un TIR și i-a frânat în față. Șoferul de camion n-a oprit
Prin contrast, o rachetă hipersonică zboară la o altitudine joasă. Aceasta este lansată de asemenea cu viteză mare, dar este frânată de atmosferă. Ea încetineşte de-a lungul traiectoriei sale şi poate sfârşi prin a fi mai lentă decât o rachetă balistică.
Marea diferenţă este că o rachetă hipersonică este manevrabilă, ceea ce face dificilă prezicerea traiectoriei sale şi interceptarea ei. Sistemul antirachetă THAAD ar putea permite interceptare proiectilelor cu mare viteză, dar el este conceput pentru a proteja o zonă limitată.
Când este vorba despre un planor hipersonic, sistemele de detectare antirachetă, care măsoară sursele de căldură, riscă să nu recunoască racheta decât după lansare, prea târziu pentru a o intercepta, explică Pentagonul.
