Revoluția din 1989 - Iulian Vlad, „albit“ după Revoluție

În 1978, anul fugii lui Pacepa, a devenit secretar de stat și ministru adjunct, iar din 1987 a fost șeful Departamentului Securității Statului.

În decembrie ’89, Vlad a fost arestat și apoi condamnat la 25 de ani de închisoare, dar a fost grațiat de Ion Iliescu în 1993. În ultimul deceniu, Vlad a început să apară tot mai des în spațiul public, acordând interviuri și participând la lansări de cărți, în care a încercat să acrediteze ideea că Securitatea nu a fost implicată în crimele din timpul Revoluției. În 2013, Vlad a fost decorat de Ambasada Chinei la București pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale între cele două țări. De altfel, el a ocupat multă vreme un post de consilier la Casa Româno-Chineză, organizație în care fuseseră cooptați și alți foști lideri comuniști, precum Ion Iliescu sau Florea Dumitrescu. În 2015, Vlad a fost invitat la lansarea „Monografiei SRI – 25 de ani“, desfășurată la Bookfest, în prezența mai multor reprezentanți ai actualei și fostei conduceri a SRI. În același an, fostul șef al Securității apărea într-un film al SRI, intitulat „Tradiția binelui“, despre istoria unității de luptă antiteroristă. În 2016, revoluționarii din Timișoara s-au revoltat când l-au văzut pe Vlad cu ocazia lansării cărții scrise de fostul său șef de cabinet, Aurel Rogojan, ieșit la pensie din SRI.
Cinic, fostul șef al Securității le-a spus celor prezenți că nu are nimic să-și reproșeze în legătură cu morții de la Revoluție. De numele lui Vlad se leagă și o plângere penală depusă de Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, asasinat la Jilava în 1985.

Fostul șef al Securității a murit în toamna anului trecut. La înmormântarea sa au fost prezenți numeroși subalterni dinainte de ’89, între care Filip Teodorescu, Radu Tinu, Vasile Mălureanu, Petru Neghiu, Aurel Rogojan, dar și admiratori din prezent, precum fostul șef al SRI, Costin Georgescu, medicul Mircea Beuran, patronul postului Realitatea TV, Cosmin Gușă, și patronul ziarului Evenimentul Zilei, Dan Andronic.

Diversiunea de la Sibiu

Sibiul, unde prim-secretar al PCR era Nicu Ceaușescu, fiul dictatorului, a fost scena unei diversiuni sângeroase la Revoluție, soldată cu 99 de morți, cel mai mare număr de victime, după București și Timișoara. În 22 decembrie, după fuga cuplului Ceaușescu de pe CC, militarii au deschis focul asupra milițienilor, la Sibiu, pe motiv că ar fi fost atacați de „indivizi în combinezoane negre”, din ordinul colonelului în rezervă Aurel Dragomir, șeful garnizoanei Sibiu. În diversiune ar fi fost implicate și trupe ale USLA, trimise la Sibiu să-l apere pe Nicu Ceaușescu. Televiziunea anunța că, la Sibiu, Securitatea trage în Armată, iar apa este otrăvită. În 2010, dosarul în care colonelul Dragomir era cercetat a fost clasat de Parchetul General.

Certificatele de revoluționar, o afacere bănoasă

- 19.185 de români - certificat de luptător împotriva regimului comunist; 2.060 de români - certificat de urmaș (Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor -SSPR)

- 17.664 dosare ale celor care spun că au luptat la Revoluție sunt la verificare la CNSAS. 357 de persoane au dosare de colaboratori ai Securității.

- 1.818 lei/ lună – indemnizația de revoluționar (începutul lui 2018)

- Legi în beneficiul revoluționarilor: Legea 42, dată de Iliescu în 1990 și „Legea recunoștinței” – 341/2004 (care aduce un nou tip de certificat de revoluționar, cu care foști șefi ai SSPR au făcut afaceri). Conform Legii 42, revoluționarii aveau prioritate la cumpărarea unei locuinţe din fondul de stat, erau scutiți de la plata impozitelor, se puteau pensiona anticipat, aveau medicamente gratuite, proteze, gratuitate la transport, locuri de veci gratuite, burse pentru elevi şi studenţi, prioritate la acordarea creditelor, puteau primi un hectar de teren şi până la 100 de metri pătraţi de spaţiu comercial.

- Dosare penale: 2018 - Fostul secretar al SSPR, George Costin, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru folosirea influenței pentru preschimbarea unor certificate de revoluționar. Profitul obținut: 9,4 milioane de lei. 2017 – Fostul secretar al SSPR, Adrian Sanda, este trimis în judecată, alături de alte 11 persoane, pentru aceleași fapte. Prejudiciu cauzat statului: 14 milioane de lei.

Ultimul discurs al dictatorului Ceaușescu, din 22 decembrie, în sediul CC, din București.

Luna Revoluției din 1989

14 decembrie: Iași - Un miting anticomunist organizat de „Frontul Popular“ este împiedicat de Securitate, sunt arestați cei șase organizatori

15 decembrie: Timișoara - Primele proteste împotriva deciziei de evacuare a pastorului László Tökés. Se strigă „Libertate!“

16 decembrie: Timișoara – Continuă protestele anticomuniste, sunt arestați circa 200 de oameni, iar posturile de radio din străinătate transmit știri despre revolta timișorenilor

17 decembrie: Timișoara – Sunt omorâți 59 de oameni, iar câteva sute sunt răniți, trag trupe ale Securității, Miliției și Armatei. Ceaușescu cere ca toate trupele să poarte armament de luptă, iar gen. Milea transmite ordinul „Radu cel Frumos“ pentru Timiș (alarmă de luptă parțială)

18 decembrie: Nicolae Ceaușescu pleacă în Iran. Granițele României sunt închise. Continuă represaliile la Timișoara

20 decembrie: Armata din Timișoara se retrage în cazărmi. Întors din Iran, Ceaușescu condamnă manifestațiile și cere reprimarea revoltei

21 decembrie: Timișoara – se citește Proclamația Frontului Democratic Român. Încep revoltele în Arad, Sibiu, Târgu Mureș, Cugir, Brașov, Cluj. La prânz, în București este organizat mitingul de sprijinire a dictatorului Ceaușescu. După un minut,
se aude o explozie în mulțime, oamenii încep să huiduie. Seara, revoluționarii organizează o baricadă la sala Dalles, care este respinsă de Armată până la Intercontinental. Se trage asupra oamenilor

22 decembrie: Gen. Milea se sinucide, fiind acuzat de Ceaușescu de trădare, este numit verbal Stănculescu ministru al Apărării. Se institutie starea de necesitate pe teritoriul țării. La prânz, revoluționarii intră în sediul Comitetului Central, ocupând Piața Palatului. Soții Ceaușescu părăsesc sediul CC cu un elicopter. La ora 14.00, sunt arestați la Târgoviște. Se trag primele focuri de armă în Piața Palatului, începe psihoza teroristă. La Televiziune se anunță arestarea dictatorului. La Televiziune și Radio, Ion Iliescu citește Proclamația Consiliului Frontului Salvării Naționale

23 decembrie: Continuă diversiunea - 39 militari mor la Otopeni, 7 ofițeri și subofițeri ai USLA sunt uciși într-un schimb de focuri cu militarii care apărau sediul MApN. Elicopterul care îi aducea la București pe doi șefi din Miliție arestați este doborât

24 decembrie: Oamenii sunt omorâți pe străzile Capitalei, în lupta cu „teroriștii”. Iliescu semnează hotărârea prin care se înființează tribunalul care să-i judece pe Ceaușești

25 decembrie: Completul Tribunalului militar excepțional ajunge la Târgoviște cu elicopterele. La 14.50, Nicolae și Elena Ceaușescu sunt executați, pentru genocid, subminarea puterii de stat, acte de diversiune și subminarea economiei. Televiziunea anunță moartea cuplului dictatorial

27 decembrie: Televiziunea difuzează procesul Ceaușeștilor la televizor. Are loc prima ședință a CFSN. Se publică în Monitorul Oficial decretele: Petre Roman - premier, Nicolae Militaru - ministru al Apărării, Securitatea trece în subordinea Ministerului Apărării. Iliescu este anunțat președinte al FSN, Dumitru Mazilu -vicepreședinte

30 decembrie: Prima ședință a guvernului provizoriu condus de Petre Roman. Nicolae și Elena Ceaușescu sunt îngropați la cimitirul Ghencea.