Printre autori se numără oameni de cultură din Aiud şi poliţişti de penitenciar, dar şi de deţinuţi.
Volumul a fost lansat la Centrul Cultural Sâncrai, în cadrul evenimentelor dedicate Zilei Culturii Naţionale.
Temutul Ioan Clămparu a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, în urma contopirii pedepselor aplicate acestuia în trei țări - Romania, Spania si Italia. Interlopul mai are de executat circa 15 ani din această pedeapsă.
Alături de Cap de Porc, printre autori se mai numără și Rareș Vladimir Ghenoiu, fost membru al unei grupări care falsifica acte de identitate și permise de conducere și Ion Dăneasă, condamnat la 27 de ani de închisoare, în 2010, pentru o dublă crimă.
Citește și: Frații Tate, vizitați în arest de consulul Marii Britanii la București. Fosta polițiștă, în permisie
Cap de Porc debutează ca scriitor de Ziua Culturii Naționale
La Centrul Cultural Castel Sâncrai, a avut loc lansarea cărţii 'Liter-Art, Penitenciarul Aiud', ediţia 2022 (Editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2022), un proiect al Centrului Multicultural 'Liviu Rebreanu' Aiud - Direcţie Municipală de Cultură şi al Penitenciarului Aiud - Serviciul educaţie şi asistenţă psihosocială, în parteneriat cu Asociaţia Pakiv Alba Iulia.
Citește și: Adrian Beleaua Corduneanu, acuzat de cămătărie și șantaj la păcănele, cât pe ce să fie liber
Participanţii la proiect: Andrei Bako, Zoltan Balog, Lucian Gabriel Cocicodar, Ion Clămparu, Ion Dăneasă, Ramona Dărămuş, Cosmin Georgiu, Rareş Vladimir Ghenoiu, Ioan Hădărig, Casandra Ioan,Vasilică Ionuţ Loghin, Lucian Marcu, Arpad Mathe, Mihuţ Moldovan, Remus Oprea, Sebastian Ciprian Sabău, Marian Tîrchilă, Lucian Florin Ţărean, Marcel Vişa semnează în volum poeme, eseuri, proză scurtă, lucrări de grafică şi fotografie realizate în Penitenciarul Aiud, în anul 2022, conform unui comunicat al Centrului Multicultural Liviu Rebreanu Aiud - Direcţie Municipală de Cultură.
Infracțiunile și condamnările lui Ioan Clămparu
Ioan Clămparu a fost şeful uneia dintre cele mai mari reţele de proxenetism din Europa ultimelor decenii. Clămparu şi-a început cariera infracţională în 1988, când a omorât în bătaie o persoană întâlnită întâmplător pe străzile oraşului lui natal, Botoşani. Pentru această faptă a stat la închisoare zece ani, între 1988 şi 1998. Aici şi-a cunoscut o parte dintre asociaţii de mai târziu, împreună cu care, între 2001 şi 2004, a pus pe picioare o reţea de proxenetism care exporta sute de femei din România şi Republica Moldova în capitala Spaniei.
Multe dintre tinerele care au ajuns să lucreze pentru reţea erau, iniţial, induse în eroare, spunându-li-se că merg la Madrid pentru a se angaja ca dansatoare, cameriste, chelneriţe etc. Abia după ce ajungeau acolo, erau confruntate cu adevăratele lor responsabilităţi şi constrânse să se prostitueze în parcul madrilen Casa de Campo.
Plasate în posturi fixe, instruite să accepte doar clienţi spanioli, obligate să nu vorbească niciodată între ele, femeile erau urmărite din maşini de către proxeneţi care patrulau pe aleile parcului, la volanul unor maşini închiriate. Potrivit procurorilor, în fiecare seară, un număr de 120-150 de prostiuate erau aduse în parc, puse să producă bani pentru cei aproximativ 40 de membri ai clanului. Dacă refuzau să se prostitueze, erau bătute, ameninţate cu moartea, terorizate de promisiunea că şi familiile lor din România aveau să fie ucise.
Reţeaua a fost parţial destructurată în 2004, când 13 dintre locotenenţii lui Clămparu au fost arestaţi. Acesta din urmă a reuşit să se facă nevăzut din calea poliţiei şi a fost judecat în lipsă, de către instanţele din România care l-au condamnat la 13 ani de închisoare. În septembrie 2011, obosit să se ascundă, Clămparu s-a predat autorităţilor spaniole, care l-au judecat şi l-au condamnat, la rândul lor, la 30 de ani de închisoare. În 2017, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare după ce acesta a cerut contopirea pedepselor din România, Spania şi Italia: 11 ani şi 8 luni, 20 de ani şi 18 ani de închisoare. Pedeapsa din Italia a fost descoperită în timpul procesului de la Alba Iulia, din 2017.
