Grupul de Comunicare Strategică a confirmat faptul că ÎPS Pimen, în vârstă de 90 de ani, a fost depistat pozitiv la testul COVID 19.
Presa locală a scris că preotul s-a simțiti rău încă de joi. Cu toate acestea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a oficiat slujba Învierii lui Iisus Hristos pe data de 18 Aprilie, la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” din centrul orașului Suceava.
Acest lucru se poate vedea din acest FILM.
Din imagini se vede că arhiepiscopul s-a aflat, alături de alţi preoţi şi călugări de la biserica „Sf. Gheorghe” a mănăstirii „Sfântul Ioan”, fără nici o măsură de protecție, cum ar fi mască sau mănuși, și fără a respecta distanțarea socială, deși în lăcaș se aflau mai mult de trei preoți.
Urmare a acestui aspect, se va face o anchetă epidemiologică
„Viețuitorii Mănăstirii Sf Ioan din Suceava sunt, cu o singură excepție a unei persoane care a fost ținută la izolare conform reglementărilor date de autorități, în stare foarte bună. În acest moment, nimeni altcineva din proximitatea ÎPS Pimen nu acuză simptom de infectare cu coronavirus. Da, ancheta epidemiologică va fi făcută chiar astăzi la Mănăstirea Sf Ioan din Suceava și așteptăm rezultatele”, a declarat Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române.
IPS Pimen (în medalion), la slujba de Înviere
Se va extinde ancheta epidemiologică spre enoriași?
Ancheta epidemilogică a fost declanșată și pentru că există posibiliattea ca la Mănăstirea „Sfîntul Ioan” să apară un focar de coronavirus.
Mănăstirea este un lăcaș de cult ortodox, a cărui construcție datează din 1514-1522. Biserica Sf. Gheorghe din cadul Mănăstirii este inclusă în patrimoniul cultural mondial UNESCO, fiind și un obiectiv turistic important.
Dat fiind că IPS Pimen s-a simțit rău de joi, 16 aprilie, se pot face alte scenarii pentru a explica modul în care Pimen s-a infectat cu coronavirus: de la un vizitator care nu a respectat interdicțiile, de la un călugăr care nu a respectat regulile stării de urgență?
Sau, după cum deducem din prezentarea oficială, de la personalul auxiliar care ar presta unele activități în cadrul complexului bisericesc?
Mai mult, la slujba din Noaptea de Înviere, se văd în imaginile video mai mulți preoți care au intrat în contact cu ÎPS Pimen. Dacă informațiile presei locale sunt corecte, iar arhiepiscopul s-ar fi simțit rău încă de joi, prezența sa la slujbă a fost un act greșit.
Slujba nu a respectat nicio măsură de distanțare socială și nicio precauție în privința transmiterii COVID 19.
Transferat la terapie intensivă
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen, care a fost confirmat cu coronavirus, a fost transferat de la Spitalul din Suceava la Institutul "Matei Balş" cu un elicopter. Ministrul nelu Tătaru a declarat, aseară, că Pimen va ajunge la terapie intensivă.
Rafila. „E vorba de focarul din Suceava”
„Poate că este o persoană sănătoasă, nu are boli cronice, mai ales că probabil a avut un trai destul de ascetic și anumite boli, cum ar fi bolile cardio-vasculare sau diabet l-au ocolit și în această situație. Poate să fie vorba despre o conjunctură favorabilă, mai ales dacă face cumva o formă cu simptomatologie redusă a bolii și nu face o formă gravă, complicată având în vedere că s-ar putea să nu aibă comorbidități”, a spus Rafila.
„Mi se pare extrem de relevant acest exemplu, pentru că ne arată că o evoluție necontrolată a bolii, din cauza unei lipse de acțiune sau a unor comportamente total necorespunzătoare, fac ca un oraș relativ mic, cum este Suceava, care are în jur de 120.000 de locuitori, să producă un sfert din cazurile din România, ceea ce este impresionant”, a spus Rafila
Cine este IPS Pimen?
IPS Pimen a fost ales arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor în 1991.
Născut în localitatea Greabănu, judeţul Buzău, în 25 august 1929, el a devenit călugăr în 1951.
Şi-a efectuat studiile medii la liceul din Râmnicu Sărat şi la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamţ. A urmat studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, iar apoi a efectuat studii de specializare la Universitatea din Koln.
În 24 ianuarie 1991, PS Pimen Suceveanul a fost ales arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor.
El a redeschis mai mult lăcaşuri care fuseseră închise în perioada comunistă, printre care Mănăstirea Voroneţ şi Mănăstirea Humorului.
IPS Pimen a fost preocupat şi de problemele sociale din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, încurajând înfiinţarea a numeroase cămine şi aşezăminte speciale pentru cei nevoiaşi. Arhiepiscopul Pimen al Sucevei şi Rădăuţilor a fost distins cu Ordinul Naţional “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce de către preşedintele Emil Constantinescu.
IPS Pimen a iniţiat procedurile de retrocedare către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fondului forestier care aparţinuse înainte de cel de-al doilea război mondial Mitropoliei Bucovinei cu sediul la Cernăuţi, scrie news.ro.
A colaborat cu Securitatea
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, în 2012, că arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen, a colaborat cu Securitatea, menţinând astfel hotărârile instanţelor inferioare.
ÎPS Pimen a furnizat informaţii cu privire la colegi ai săi şi unii membri ai diasporei, din perioada în care s-a aflat în misiune în Occident, trimis de Biserică.
În decizia CNSAS se mai arăta că, după întoarcerea de la o specializare în Republica Federală Germania, la 30 iunie 1977, Vasile Zainea a fost înregistrat ca informator intern de DIE, cu scopul pregătirii lui "cu sarcini în exterior, având numele conspirativ Petru".
„Anterior înregistrării ca informator intern, documentele confirmă preluarea titularului de serviciul de informaţii externe înainte de plecarea în RFG la sfârşitul anului 1976", se mai arăta în decizia CNSAS, unde se preciza că dosarul personal de informator DIE a fost deschis la 20 noiembrie 1976.
Totodată, se menţiona că, în iulie 1977, Vasile Zainea a fost inclus într-o delegaţie a Patriarhiei Române care s-a deplasat în "Galaxia" (denumirea conspirativă a SUA) pentru a acţiona în cadrul „Riposta 77".
În 22 ianuarie 1979, se propunea abandonarea informatorului întrucât acesta nu a reuşit să îndeplinească sarcinile informative cu care fusese trimis la Ierusalim, în Israel, revenind în ţară mult mai devreme din cauza imposibilităţii de adaptare la condiţiile climatice ale acelei zone. În urma unei aprobări a adjunctului ministrului de Interne, se propunea, în 28 februarie 1979, abandonarea informatorului Petru şi clasarea materialelor existente întrucât nu mai prezintă interes.
„În lipsa angajamentului, corelarea între numele real şi numele conspirative de colaborator, Sidorovici şi Petru, este realizată prin elemente de identificare a persoanei consemnate de ofiţeri în note şi rapoarte-data şi locul naşterii, numele părinţilor, profesia, loc de muncă", se mai arăta în decizia CNSAS.
La dosar sunt mai multe extrase din note care ar fi fost semnate olograf de sursa Petru, o notă redactată olograf de sursa Sidorovici în care sunt prezentate mai multe discuţii avute cu diferite persoane în străinătate, dar şi unele aprecieri, cum ar fi cea despre situaţia Arhiepiscopiei Misionare din America
