„Așa cum am promis, în primele zile de când am fost numit la Finanțe, am ieșit din acea bancă rusească în calitate de ministru. Mesajul este clar, România se întoarce spre partenerii strategici, NATO și Europa”, a spus Cîțu pentru Europa Liberă.
Nivelul de reprezentare al României în cadrul băncii a coborât la nivelul de secretar de stat, dar ministrul de Finanțe spune că, deocamdată, nu se pune problema ieșirii României din această structură.
„Nu s-a discutat retragerea României din Banca de Investiții în acest moment. Nu mă mai gândesc la așa ceva, voiam doar la nivel de ministru să nu fim reprezentați în această bancă”, a mai spus Florin Cîțu.
Subiectul Băncii Internaționale de Investiții a revenit pe ordinea de zi în momentul în care actualul ministru de Finanțe l-a acuzat pe Eugen Teodorovici, predecesorul său, că ar avea imunitate diplomatică oferită de Moscova și că nu plătește taxe statului român pentru că este guvernator al Băncii Internaționale de Investiții.
Pe atunci, senatorul liberal Florin Cîțu atrăgea atenția că, până în noiembrie 2018, România era reprezentată la BII de un secretar de stat și de un director, numiți de ministrul de resort.
Ulterior, ministrul Finanțelor devenea cel care reprezenta România, în calitate de guvernator al Băncii Internaționale de Investiții (BII).
Eugen Teodorovici a răspuns acuzațiilor precizând că „privilegiile și imunitățile guvernatorilor se limitează strict la îndeplinirea atribuțiilor oficiale ale acestora în calitate de guvernatori”.
În prezent, pe site-ul Băncii Internaționale de Investiții, în structura membrilor Consiliului Guvernatorilor apare încă Eugen Teodorovici.
Banca Internațională de Investiții (BII) a fost creată în anii 1970 și era instituția financiară care finanța în trecut CAER, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, cu sediul la Moscova până în acest an, când cartierul general al băncii a fost mutat la Budapesta.
România a devenit membră a acestei bănci în 1971, când banca deservea întreg spațiul socialist.
