FACIAS amenință Ministerul Educației cu judecata dacă 60 de miliarde lei pentru cercetare rămân blocate
Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) anunţă luni că va da în judecată Ministerul Educaţiei şi Cercetării dacă până la 17 ianuarie nu sunt adoptate normele care ţin blocate 60 de miliarde de lei pentru cercetare.
”Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022–2027 (PNCDI IV), un document strategic care prevede investiţii de până la 60 de miliarde de lei, este inaplicabil la peste trei ani de la adoptare.
Cauza este lipsa normelor metodologice şi a procedurilor de punere în aplicare, fără de care programele de finanţare nu pot fi lansate.
FACIAS amenință Ministerul Educației cu judecata dacă 60 de miliarde lei pentru cercetare rămân blocate
În acest context, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Ministerului Educaţiei şi Cercetării emiterea urgentă a actelor administrative necesare pentru deblocarea finanţării şi operaţionalizarea programelor de cercetare”, arată Fundaţia într-un comunicat oficial.
Potrivit FACIAS, deşi Guvernul a aprobat Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare încă din septembrie 2022, prin Hotărârea nr. 1.188, documentul a rămas o simplă promisiune pe hârtie. Legea prevedea alocări totale de până la 60 de miliarde de lei pentru 10 programe majore de dezvoltare, care trebuiau să modernizeze România până în anul 2030.
”Strategia iniţiată de fostul Minister al Cercetării îşi propunea revitalizarea domeniului cercetării şi inovării prin obiective clare, precum stimularea excelenţei, sprijinirea cercetării fundamentale şi de frontieră, atragerea şi păstrarea resurselor umane înalt calificate, inclusiv doctoranzi, post-doctoranzi şi tineri cercetători din diaspora, susţinerea parteneriatelor între institute şi companii şi creşterea participării României în programe internaţionale, în special Orizont Europa, conform News.ro.
Un alt obiectiv era întărirea legăturii dintre ştiinţă şi societate, astfel încât cercetarea să răspundă mai bine nevoilor reale ale comunităţii. Între timp, responsabilitatea implementării a fost transferată de la fostul Minister al Cercetării, Inovării şi Digitalizării la Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi la Autoritatea Naţională de Cercetare, aflată în subordinea ministerului.
Citește și Europa trece la economie de război. Investiții record în apărare și securitate cibernetică
După acest transfer, niciunul dintre cele zece programe nu a fost operaţionalizat prin mecanisme clare de implementare”, subliniază fundaţia.
FACIAS atrage atenţia că în prezent, nu există linii de finanţare funcţionale şi nu există un calendar public predictibil şi nu au fost stabilite resurse bugetare pentru programele din plan.
Știința are nevoie de finanțare
De asemenea, nu au fost emise actele administrative care să reglementeze lansarea, selecţia, monitorizarea şi evaluarea proiectelor.
”În lipsa acestor instrumente, Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare rămâne un document în vigoare, dar fără aplicare practică. Acest blocaj administrativ generează un prejudiciu major, cu efect în lanţ, asupra dezvoltării României.
Impactul este direct pentru mii de cercetători, centre de cercetare, organizaţii neguvernamentale şi companii, a căror activitate este afectată sever de lipsa finanţării şi a predictibilităţii.
Efectul este şi unul strategic: România pierde capacitatea de a atrage şi utiliza eficient fonduri, de a construi ecosisteme locale de inovare şi de a transforma cercetarea în soluţii competitive pentru economie şi societate”, explică fundaţia, care adaugă că, pe termen lung, neimplementarea Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare adânceşte decalajele şi îndepărtează comunitatea ştiinţifică românească de standardele internaţionale de competitivitate.
Potrivit FACIAS, costul real al acestui blocaj instituţional se reflectă în indicatori publici.
”Potrivit Institutului Naţional de Statistică, cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare au reprezentat 0,46% din PIB în 2024 (8,079 miliarde lei), aproape de cinci ori mai puţin decât media Uniunii Europene, unde cheltuielile de cercetare au fost 2,24% din PIB în 2024.
Conform Eurostat, la alocările publice pentru cercetare, România se află la coada clasamentului european, cu 19,1 euro pe cap de locuitor. În acelaşi timp, România este clasificată drept „Inovator emergent" în evaluările europene, ceea ce indică o capacitate redusă de a transforma cercetarea în tehnologii, produse, companii competitive şi locuri de muncă bine plătite”, afirmă fundaţia.
Citește și Europa în fața unei ecuații imposibile. Bugetul de 1,2 trilioane €, suficient pentru a salva Europa?
FACIAS solicită Ministerului Educaţiei şi Cercetării să emită, de urgenţă, actul administrativ cu caracter normativ care să stabilească norme metodologice, proceduri, instrucţiuni şi/sau ghiduri de implementare pentru Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare.
În cazul în care normele nu vor fi adoptate până la data de 17 ianuarie, FACIAS va formula o acţiune în instanţă împotriva Ministerului Educaţiei şi Cercetării, solicitând obligarea acestuia la emiterea actului normativ necesar.
