Prețul suvenționat în proporție de 70% al gigacaloriei începe să nu mai fie atât de tentant pentru mulți bucureșteni. Doar în ultimii doi ani și jumătate, caloriferele „amorțite” din timpul iernii și lipsa apei calde i-a determinat pe peste 5.000 de proprietari să se debranșeze de la sistemul centralizat al Termoenergetica.
Conform răspunsului companiei la întrebările Newsweek România, „în anul anul 2020 s-au debranșat 1.241 de apartamente și au fost înregistrate 37 de rebranșări, în 2021 s-au debranșat 2.568 apartamente și au fost înregistrate 50 de rebranșări, iar până la jumătatea lunii iulie a anului curent au fost înregistrate 1.256 de dosare de debranșare”. Adică, în primele șase luni din 2022 au fost depuse aproape la fel de multe cereri de debranșare ca în tot anul 2020.
În prezent, aproximativ 550.000 de locuințe din București mai sunt branșate la sistemul de termoficare. Dar zonele cu probleme, care suferă de lipsa apei calde și/sau a căldurii sunt atât de multe încât Termoenergetica ne-a transmis că „Toate informațiile privind funcționarea sistemului de termoficare pot fi obținute în timp real de pe site-ul companiei, prin mesajele preînregistrate la numărul de telefon 031.9442 sau la numărul de telefon 0.800.820.002, precum și prin aplicația Termoalert” și că se lucrează pe mai multe șantiere.
„Cele mai importante șantiere, din punct de vedere al poziționării lor în cadrul rețelei primare, unde se defășoară lucrări, sunt următoarele:
- În Sectorul 2 - zona Dimitrov, Basarabia (pentru CET-ul Titan).
- În Sectorul 3 - zona Călărași, Labirint. Finalizarea acestei lucrări ajută la preluarea consumatorilor pe aria CTE Progresu. Tot în acest sector, finalizarea lucrărilor din intersecția Bulevardului Camil Ressu cu Drumul Murgului ajută la preluarea zonei Camil Ressu, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady și 1 Decembrie în aria de alimentare a CTE Progresu.
- În Sectorul 4 - zona Parcului Tineretului. Finalizarea acestor lucrări va ajuta la preluarea consumatorilor pe aria CTE Progresu”, a răspuns Termoenergetica pentru Newsweek România.
Citește și: Tariful energiei termice crește pentru bucureșteni la 330 lei/gigacalorie
Bucureștenii pot primi avizul tehnic de debranșare de la Termoenergetica în 30 de zile. Care este procedura de debranșare
Toate informațiile cu privire la etapele deconectării unui consumator de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, se regăsesc pe site-ul instituției www.cmteb.ro la secțiunea ”Info clienți” (https://www.cmteb.ro/rebransare-debransare-sistare.php).
Documentele pe care Termoenergetica le solicită proprietarilor de apartamente care doresc debranșarea totală de la rețeaua centralizată de transport și distribuție a agentului termic din București sunt următoarele: cerere de deconectare totală, acord Asociaţie de Proprietari privind deconectarea totală, acord vecini privind deconectarea totală, contract/acord de acces la sistemul de distribuţie gaze naturale sau factură (copie), iar în cazul surselor de încălzire electrice se va prezenta factura fiscală şi cartea tehnică a produsului în copie, proiect tehnic.
Citește și: Termoficarea centralizată se prăbușește în marile orașe. Ce soluții există
Intervalul între data prezentării clientului cu avizul de debranșare VIZAT de reprezentantul asociației de proprietari și data finalizării procedurii de debranșare prin emiterea Procesului Verbal de debranșare variază între 10 și 60 de zile. De cele mai multe ori, cauzele aparțin clientului, respectiv:
- ulterior emiterii avizului de debranșare de către CMTEB, clientul trebuie să obţină viza reprezentantului asociaţiei (din diverse motive interne ale asociaţiei de proprietari/ independente de CMTEB intervalul variază);
- permiterea accesului în apartament în vederea debranșării este la latitudinea clientului care poate fi plecat din țară sau în vacanţă, sau invocă alte motive personale pentru amânarea accesului;
- existența unui interval de timp VARIABIL de obţinere de către client a VIZEI ASOCIATIEI DE PROPRIETARI pe Procesul Verbal întocmit în urma debranșării propriu-zise.
Execuția fizică, prin intervenție în apartamentul proprietarului și în spațiile comune din proximitate pentru operațiunile de debranșare sau deconectare varianză între două și patru ore și depinde de numărul corpurilor de încălzire din apartament și tipul de racordare a acestora.
Cele mai importante şantiere din punct de vedere al poziţionării lor în cadrul reţelei primare de termoficare din București
Potrivit şefului Termoenergetica, cele mai importante şantiere, din punct de vedere al poziţionării lor în cadrul reţelei primare, unde se desfăşoară lucrări, sunt: în sectorul 2 - zona Dimitrov, Basarabia (pentru CET-ul Titan) şi Ştefan cel Mare la Spitalul "Sfântul Ştefan", iar în sectorul 3 - zona Călăraşi, Labirint. Tot în sectorul 3, finalizarea lucrărilor din intersecţia bulevardului Camil Ressu cu Drumul Murgului ajută la preluarea zonei Camil Ressu, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady şi 1 Decembrie în aria de alimentare a CET Progresu. Totodată, finalizarea şantierului din zona bulevardului Octavian Goga sprijină preluarea consumatorilor pe aria CET Progresu. În ceea ce priveşte sectorul 4, zona Brâncoveanu reprezintă cel mai important şantier. Finalizarea acestei lucrări ajută la preluarea consumatorilor din zona Niţu Vasile, Olteniţa. De asemenea, finalizarea lucrărilor din zona Parcului Tineretului va contribui la preluarea consumatorilor pe aria CET Progresu.
"Este vital să finalizăm urgent toate aceste lucrări, pentru că reprezintă zonele de alimentare cu agent termic pentru sectoarele 2 şi 3. Din păcate, nu putem creşte ritmul lucrărilor din cauza lipsei de personal. Deşi compania a aplicat, mai ales în ultimul an, şi aplică în continuare o politică de recrutare activă, numărul angajărilor este insuficient. Din 522 de posturi de muncitori scoase la concurs în primul semestru al anului 2022, doar 113 au fost ocupate. Peste toate acestea, se adaugă şi faptul că media de vârstă a salariaţilor companiei este de 49 de ani şi 6 luni", a declarat recent Claudiu Creţu.
În opinia sa, angajarea a circa 200 - 300 de persoane în următoarele luni ar reprezenta "un pas înainte".
Nicuşor Dan îşi propune să reducă în 2023 pierderile din reţeaua de termoficare sub 30%
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, îşi propune pentru anul viitor o reducere a pierderilor din reţeaua de termoficare sub pragul de 30%, după ce în anii 2020 şi 2021 nivelul pierderilor a atins 37%.
Într-o postare pe Facebook, edilul general arată că în acest an pierderile din reţeaua de termie ar urma să fie de 34%, ca urmare a investiţiilor făcute.
"Investiţiile din acest an, care vor aduce 30-35 de kilometri de conductă nouă în reţeaua primară plus reparaţiile punctuale făcute de Termoenergetica, vor duce la inversarea trendului. Conform unor date preliminarii, în anul 2022, pierderile din reţeaua de distribuţie vor fi de 34%, iar în următorii doi ani, tot ca urmare a investiţiilor, vom reveni la pierderi sub pragul de 30%. Acest lucru va însemna pentru bucureşteni mai puţine avarii şi, implicit, o furnizare mai bună a agentului termic", precizează Nicuşor Dan.
El menţionează că, în 2021, Primăria a reuşit să stabilizeze pierderile prin schimbarea a 20 de kilometri din reţeaua primară de termoficare, o stabilizare "insuficientă pentru a fi simţită la robinet sau în calorifere" de către bucureşteni, dar "esenţială în ceea ce priveşte trendul dezastruos" în care se afla sistemul.
Nicuşor Dan a atașat postării un grafic, conform căruia, între 2010-2014, pierderile din reţea au avut valori cuprinse între 23%-26%. Ulterior au crescut în mod constant, ajungând în anul 2019 la 32%, iar în 2020 şi 2021 la 37%. Potrivit edilului general, graficul ilustrează "subfinanţarea" sistemului de termoficare din Capitală şi "indolenţa" primarilor generali Sorin Oprescu şi Gabriela Firea faţă de problema termiei.
"În 2010, pierderile din reţea însumau 25% din totalul de agent termic livrat către bucureşteni, iar după 10 ani, aceste pierderi au crescut vertiginos, la 37%. Pe scurt, am asistat la o degradare cu 50% a eficienţei sistemului de transport a energiei termice.
În mandatele lui Sorin Oprescu şi Gabriela Firea, investiţiile în reabilitarea conductelor de termoficare au fost extrem de mici, ceea ce a dus la o deteriorare accelerată a conductelor montate pe vremea lui Ceauşescu.
Toată această politică inconştientă a celor doi edili, care au preferat panseluţele, pomenile electorale şi populismele în locul asumării unor proiecte esenţiale pentru buna funcţionare a oraşului, a avut ca rezultat apariţia, în 2019, a marilor probleme în ceea ce priveşte furnizarea agentului termic către bucureşteni", a explicat Nicuşor Dan.
