Veolia Energie Prahova a anunțat miercuri rezilierea contractului de delegare prin concesiune în baza căruia asigură serviciul de alimentare cu energie termică pentru Municipiul.
„Rezilierea înainte de termen nu va avea niciun impact asupra ploieștenilor, în ceea ce privește furnizarea apei calde și a căldurii pe parcursul iernii care urmează.
În ciuda pierderilor financiare importante înregistrate lunar, Veolia Energie Prahova va asigura continuitatea furnizării cu apă caldă și încălzire către ploieșteni, cu mult peste cele 90 de zile stabilite contractual, încetarea contractului având loc abia la data de 31.03.2022, când sezonul rece va fi închis legal”, a anunțat compania într-un comunicat de presă.
Veolia Energie Prahova menționează că decizia vine în contextul conjugat al deteriorării accelerate a situației financiare a concesiunii rețelei de încălzire, al unui tarif care nu acoperă nici pe departe costurile furnizării serviciului public și al creșterii masive a prețurilor la gaze la nivel mondial, toate acestea plasând furnizorul de apă caldă și căldură într-o situație nesustenabilă.
„Dezechilibrul financiar se datorează neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către autoritățile locale, inclusiv neplata la timp a subvenției datorate sau neaprobarea la timp a ajustării tarifare cuvenite. Veolia a informat autoritățile locale în această dimineață, în conformitate cu clauza contractuală de reziliere”, menționează compania.
Timișoara și Focșani, fără căldură
Anunțul Veolia Energie Prahova vine în contextul în care tot mai multe orașe mari rămân fără căldură din cauză că pierderile financiare și datoriile istorice au ajuns la niveluri care nu mai pot fi acoperite decât cu bani de la buget. Dar acești bani nu există, deocamdată.
Marți, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a anunțat că E.ON a oprit furnizarea de gaz pentru Colterm, distribuitorul local de căldură și apă caldă, iar negocierile cu un nou furnizor au eșuat. 56.000 de locuințe, spitalele și școlile din oraș rămân fără căldură, pentru că societatea de termoficare nu poate funcționa doar pe cărbune.
În paralel, Colterm a cerut triplarea prețului gigacaloriei, în timp ce primarul dorește doar dublarea tarifului.
La Focșani, căldura și apa calda pentru zeci de mii de locuitori din Focșani, dar și pentru pacienții spitalului județean sau elevi și preșcolari este distribuită doar câteva ore pe zi.
Din cauza datoriilor acumulate, societatea locală de termoficare a redus programul de furnizare la doar câteva ore pe zi, iar dacă guvernul nu alocă de urgență fonduri, de la 1 noiembrie alimentarea cu agent termic ar putea fi sistată.
Problemele sunt abia la început, având în vedere că iarna încă nu a venit. Deja, și alte 23 de orașe ale țării au cerut ajutor de urgență de la Guvern, printre acestea numărându-se Iași, Cluj sau Constanța.
Soluții sunt. Degeaba
Soluțiile pe termen scurt pentru salvarea sistemelor centralizate de termoficare nu prea sunt. Explozia prețului la gaze naturale și la energie electrică au pus presiuni și mai mari pe companiile de termoficare, care lucrează cu instalații vechi, cu pierderi uriașe.
La București, Termoenergetica a amintit în octombrie, într-un comunicat de presă, că pierderile din conducte sunt la un nivel de aproximativ 2.000 de tone de apă fierbinte pe oră.
Cum s-a ajuns aici. În primul rând, din cauza faptului că descentralizarea proprietății sistemului de termoficare în contextul resurselor limitate la nivel municipal a dus la lipsa cronică de investiții pentru modernizare sau în active de tip „greenfield” (ex. pierderile din rețele de transport și distribuție a energiei termice ajung la 30% din cauza activelor învechite), potrivit unui document realizat încă din 2017 de Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR)
„Nu exista o abordare cuprinzătoare a întregului lanț. De exemplu, reabilitarea clădirilor implică numai la reabilitarea termică, fără a include instalațiile interne, iar de cele mai multe ori lucrările sunt executate cu materiale de proastă calitate din perspectiva eficienței energetice”, precizează documentul.
CDR oferă mai multe soluții pentru salvarea sistemelor centralizate de termoficare, care nu sunt specifice doar României, ci se regăsesc în toată Europa de Est, dar și în nordul Europei.
„Trebuie asigurată neutralitatea tehnologică a politicilor publice pe piețele de energie termică, prin stimularea soluțiilor eficiente din punct tehnologic și economic. Acest lucru nu înseamnă că nu ar trebui stimulată utilizarea surselor regenerabile de energie în sectorul termic, dar ar trebui să prevaleze eficiența economică și raționalitatea.
Termoficarea poate avea ca sursă de energie mai multe intrări; prin urmare, orice sistem de stimulare ar trebui proiectat astfel încât să recunoască costul fiecărei intrări bazate pe tehnologie (convenționale, regenerabile) și combustibil (fără a se limita la combustibilii fosili)”, menționează CDR.
Un motiv pentru care companiile de termoficare au ajuns în colaps este sistemul greșit de subvenționare a prețului gigacaloriei. În majoritatea orașelor, Primăria acoperă o parte din costul pentru căldură și apă caldă livrate populației. Doar că, de mult ori, municipalitatea este un rău platnic, astfel încât acumulează datorii istorice către termoficare. Așa s-a întâmplat la București, la Timișoara sau Ploiești.
„Trebuie revizuit mecanismul de subvenții pentru a evita irosirea resurselor și pentru a trece treptat la un sistem durabil. Subvențiile ar trebui limitate la consumatorii vulnerabili, permițând astfel autorităților să abordeze problema sărăciei energetice”, propunea încă din 2017 Coaliția pentru Dezvoltarea României.
Alte soluții, neaplicate în ultimii cinci ani:
- diferite mecanisme de finanțare ar trebui identificate și armonizate în același timp, ținând seama de natura proiectelor de investiții: ex. Fonduri europene pentru modernizarea / retehnologizarea rețelelor de termoficare existente, promovarea parteneriatelor public-privat pentru proiecte de tip „greenfield” sau reabilitarea rețelelor mici, revizuirea reglementării tarifelor pentru rețelele termice de transport și distribuție a energiei termice, etc.
- este necesară conceperea unei noi scheme de sprijin care stimulează investițiile în noi unități de cogenerare și noi tehnologii, menținând ajutorul acordat centralelor de cogenerare calificate pentru sistemul actual de bonus.
- ar trebui încurajate utilizarea surselor regenerabile de energie, recuperarea energiei termice rezultate din procesele industriale, precum și proiectele de transformare a deșeurilor în energie în cadrul rețelelor de termoficare.
- ar trebui definită reducerea cererii de energie termică prin reabilitarea termică a clădirilor ca fiind una dintre principalele axe ale foii de parcurs pentru energie din România. Producția de energie din surse regenerabile in situ, de multe ori de energie electrică, va fi binevenită, dar nu poate înlocui sau compensa slaba eficiență energetică a clădirii, în special în ceea ce privește încălzirea.
