Diana Buzoianu, despre proiectul privind captarea apei: „Nu băgăm la închisoare oamenii care fac o fântână”

Ea spune că afirmațiile sunt false și că legea vizează doar captările ilegale care produc daune semnificative mediului.

Diana Buzoianu susține că în ultimele zile au fost răspândite pe rețelele sociale informații false despre proiectul de lege aflat în transparență decizională la Ministerul Mediului.

Diana Buzoianu, despre proiectul privind captarea apei: „Nu băgăm la închisoare oamenii care fac o fântână”

Ea spune că actul normativ a fost ținta unei campanii de dezinformare și acuză „mișcările extremiste” că răspândesc „aberații inepte” despre conținutul proiectului, scrie Mediafax.

Proiectul transpune o directivă europeană pe care România trebuie să o implementeze în acest an pentru a evita declanșarea unei proceduri de infringement, a explicat Buzoianu.

Citește și Diana Buzoianu: România nu îşi mai permite alocări de peste un miliard de lei pentru Programul Rabla

Potrivit acesteia, textul definește, în conformitate cu directiva europeană, „infracțiunea de captare ilegală a apei subterane și de suprafață acolo unde sunt susceptibile să apară daune semnificative pentru corpul de apă”.

„Nu se referă în niciun caz la activitatea unui agricultor mic sau la o fântână, ci la cazuri, de exemplu, industriale de folosire ilegală a apei, unde corpul de apă ar putea ajunge să sece din cauza captării ilegale”, a explicat Buzoianu.

„Nu se bagă la închisoare agricultorii. Nu se bagă la închisoare oamenii care își fac o fântână.”, a mai transmis ministrul.

Ministerul Mediului a pus marți în transparență decizională proiectul de lege care transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.

Potrivit ministerului, noua reglementare urmărește înăsprirea sancțiunilor pentru infracțiunile de mediu și introducerea unor noi fapte prevăzute de directiva europeană, în contextul în care România trebuie să transpună actul normativ în acest an.

Proiectul stabilește un sistem gradual de sancțiuni, în funcție de gravitatea faptelor și de efectele produse.

Pedepsele pornesc de la unu la cinci ani de închisoare pentru fapte susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane ori daune semnificative mediului, ajung la trei-zece ani pentru distrugeri produse pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, iar în cazurile în care o infracțiune de mediu are ca urmare moartea unei persoane pot ajunge până la 20 de ani de închisoare.

Actul normativ introduce și noi infracțiuni prevăzute de directiva europeană, inclusiv cele referitoare la captarea ilegală a apelor de suprafață și subterane atunci când aceasta poate provoca daune semnificative unui corp de apă.

Totodată, sunt înăsprite sancțiunile aplicabile persoanelor juridice, sunt prevăzute circumstanțe agravante pentru faptele comise în arii naturale protejate și sunt introduse măsuri privind cooperarea instituțională, prevenirea și combaterea criminalității de mediu.

Potrivit Ministerului Mediului, proiectul urmează să fie promovat spre adoptare după instalarea unui Guvern cu atribuții depline.