La zile întregi după moartea vedetei Sulli, mass media sud-coreeană încă scrie despre acest subiect. Lunea trecută, pe 14 octombrie, cântăreața a fost găsită moartă în casa ei - se presupune ca este ultimul caz de sinucidere în rândul tinerilor actori și cântăreți din Coreea de Sud. Presa de bulevard e plină de zvonuri, informații concrete lipsind în mare măsură.
Faptul că moartea unui popstar este prezentată în mass media ca un show este în egală măsură dezgustător și cumva logic, luând în considerare următoarele: în Coreea de Sud, starurile, de cele mai multe ori persoane foarte tinere, trebuie să funcționeze perfect.
La fel ca Sulli, sunt puși sub presiune mediatică de mici, chiar de la grădiniță, pentru a se conforma așteptărilor fanilor - și asta nu numai ca artiști, ci și ca persoane private.
La un moment dat nu mai pot să iasă din acest cerc vicios. Cu cât mai mult ignora Sulli mesajele de pe mediile sociale, cu atât se înmulțeau comentariile negative și hate speech-ul la adresa ei.
Femeile ca obiecte
„Vedetele sunt o țintă de proiecție și astfel obiecte ale idealizării, dar și ale devalorizării” spune psiholoaga Dorothee Scholz, care organizează seminarii pe tema hate speech pentru politiciene, autoare de blog și activiste. Mai ales femeile devin victimele jignirilor din partea unor persoane care au idei preconcepute cu privire la rolul femeii în societate, povestește aceasta.
„În cazuri extreme, femeile sunt văzute ca obiecte, și nu ca persoane care gândesc și au sentimente”. În ceea ce-i privește pe făptași, este vorba de multe ori despre propriile lor insecurități și deficite și depășirea acestora prin violență psihică.
Pe perioada întregii cariere, viața privată a lui Sulli a prezentat mare interes pentru presa tabloidă.
Faptul că a recunoscut, încâ în 2018, într-un interviu la TV, că suferea de mult timp de atacuri de panică, nu a fost deloc bine primit în Coreea de Sud, în care lumea show business-ului se vrea perfectă, dar unde, din punct de vedere cultural, societatea este încă una închisă. Deja din 2014, cântăreața și-a contramandat concertele cu formația de fete în care activa, f(x), în urma unor bârfe legate de viața ei privată. În 2015 a și părăsit trupa.
Sulli avea 6,6 milioane de abonați pe Instagram, unde cântăreața și actrița posta printre altele și fotografii în care apărea în tricouri, dar nepurtând sutien. La criticile legate de aceste fotografii, Sulli a reacționat încă ofensiv, în urmă cu câteva săptămâni: „A nu purta sutien înseamnă libertate”.
Jignirile nu o sperie, spunea atunci, „deoarece consider că oamenii ar trebui să se debaraseze de idei preconcepute”. Este încă neclar, care e cauza morții lui Sulli.
Dar presiunea pe care o simțea asupra ei se vede clar într-un video postat recent: „Nu sunt un om rău. De ce vorbiți urât despre mine? Spuneți-mi ce am făcut, ca să merit un astfel de tratament?”
Comentariile doar simulează o masă de oameni
”Mai ales la tineri, imaginea de sine nu este încă stabilă”, spune Dorothee Scholz. ”Încă nu le este clar că admirația din partea fanilor nu reprezintă ceea ce sunt ei de fapt. Dar când admirația scade, le poate fugi pământul de sub picioare”. Spațiul pentru comentarii doar simulează o masă de oameni, care îi face pe cei vizați să se simtă excluși, spune psiholoaga.
Cyber mobbing, hate speech - fiecare persoană publică (și din când în când și privată) se confruntă, cel puțin de la apariția mediilor sociale, cu atacuri de toate felurile. Limitele sunt difuze - mai ales într-o perioadă, în care până și un tribunal din Germania consideră niște comentarii ordinare la adresa politicianei ecologiste Renate Künast ca pe o critică obiectivă, care trebuie să fie protejată de libertatea de exprimare.
„Online-ul oferă o formă de dezinhibare, pe internet lipsesc mecanismele de control existente în viața reală. Interlocutorul nu este perceput ca persoană, ci ca fotografie, ceea ce creează distanță emoțională și scade empatia”, spune Dorothee Scholz. Aceasta recomandă să nu citim postările jignitoare, hate speech-ul, ci să le ștergem imediat. „Hate speech-ul nu conține o critică viabilă sau alte informații relevante.”
Strategii pentru a calma spiritele
Cine e mai stabil psihic poate să se distreze pe marginea atacurilor inofensive. Cântărețul britanic James Blunt reacționează la mesaje răutăcioase pe Twitter cu tipicul umor britanic: când un telespectator al show-ului ”Graham Norton Show” s-a enervat că Blunt a fost invitat să cânte, deși acolo se afla și Bruce Spingsteen, cântărețul a răspuns ironic: ”Primești ceea ce meriți”. Nici în alte astfel de cazuri, Blunt nu s-a sfiit să le răspundă comentatorilor pe măsură.
Jimmy Kimmel, moderatorul emisiunii care îi poartă numele, din SUA, a introdus chiar o rubrică în care citește mesaje jignitoare pe Twitter la adresa unor staruri cum ar fi Julia Roberts, Matthew McConaughey, Emma Stone sau Gary Oldman.
Vedetele fie se arată afectate, fie le dau dreptate celor care postează, fie contracarează, încearcă diverse strategii pentru a calma spiritele.
Pauză de la lumea digitală
Cine nu are tăria și nervii acestor personalități, poate în schimb să-și petreacă mai mult timp în lumea reală și să se concentreze pe relațiile interumane, spune Dorothee Scholz. „Nici vedetele nu ar trebui să-și dedice întregul timp fanilor, ci să-și ofere pauze, mai ales pauze de la lumea digitală.”
Lucru care nu este foarte ușor, pentru că succesul lor în carieră depinde de popularitatea online. ”Așa că aici nu este vorba numai despre identitate, ci și despre temeri de natură existențială.”
În Coreea de Sud, hate speech-ul continuă. După moartea lui Sulli, internauții se concentrează acum pe o altă țintă: fostul prieten al cântăreței, rapper-ul Chioza. Chair dacă cei doi se despărțiseră de peste doi ani, fanii îl consideră vinovat pentru moartea acesteia - și îi doresc să piară într-un accident de mașină.
_________________
Deutsche Welle relatează cu reținere pe tema suicidului, deoarece există studii care arată că persoane vulnerabile pot fi influențate de relatările despre diferitele cazuri de sinucidere, ajungând să le imite.
Dacă aveți gânduri suicidale sau vă aflați într-o stare de urgență psihică, nu ezitați să cereți ajutor! Cui vă puteți adresa în țara dvs. aflați pe site-ul www.befrienders.org.
În România puteți apela gratuit numărul de telefon 0800 801 200 sau trimite un email la [email protected].
În Republica Moldova puteți apela gratuit linia verde la numărul 0800 28 028 sau trimite un email la [email protected]
Comentarii 0