Potrivit unui sondaj al Fundației Friedrich Ebert România, 95 la sută dintre români cred în Dumnezeu, iar 89 la sută se consideră religioși.
Astfel, deși românii sunt credincioși, „religiozitatea vine pe un fond crescut de superstiție. Apoi, religia este văzută de români mai mult pragmatic, decât teologic. În plus, românii consideră că cei care au altă religie sunt la fel de morali ca și ei“, explică profesorul Daniel David. Sociologul Barbu Mateescu notează și că, în România, credința nu se certifică prin acțiune. „Sunt prea multe Mercedes-uri în BOR, prea mulți Pomohaci și prea puțină muncă socială, compasiune, luptă pe subiectele care afectează în mod real familiile României“, adaugă Mateescu.
„BOR a comis o eroare tactică pe care o va deconta acum printr-o pierdere de prestigiu social: s-a văzut că 80 la sută dintre români, indiferent de credința lor, resping această practică. În democrație, confuzia dintre un partid și statul național e o rămășiță totalitară pe care societatea o desfide. Într-un stat european modern, Biserica trebuie să fie liberă de ingerințe politice“, explică Teodor Baconschi.
vorbind doct despre pericolul educației de gen unui public
care nu are canalizare, locuri de muncă sau
un spital funcțional pe o rază de zeci de kilometri“
Barbu Mateescu, sociolog
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, dă vina pe pragul prea ridicat pentru cvorum, în contextul în care „numărul de alegători reali este mult mai mic decât cel teoretic, oficial; nu suntem 18 milioane de electori“, pe confiscarea temei de către partidele politice, dar și pe secularizarea societății românești. „Oamenii au rămas credincioși, dar autenticul creștinism se manifestă printr-un mod de viață asumat. Una este să te declari creștin pentru că ai fost botezat și alta este să trăiești concret creștinismul“, adaugă Bănescu.
Purtătorul de cuvânt al BOR mai recunoaște și că Biserica Ortodoxă ar fi trebuit să se implice mai demult în campania de informare, dar acest lucru nu s-a întâmplat din cauză că „referendumul a fost discreditat prin contestare și amânare, timp de trei ani“. Pentru viitor, Biserica planifică dezvoltarea unei strategii misionare „adecvate societății pe care o slujește pastoral și caritabil“, iar accentul se va muta pe tema familiei „și a informării responsabile în legătură cu ideologia agresiv anticreștină a neomarxismului și corectitudinii politice“.
Coaliția pentru Familie crede că a fost boicotată
Coaliția pentru Familie, inițiatoarea referendumului, a ieșit cu acuzații încă din timpul votului: a vorbit despre un boicot din partea partidelor politice, care nu și-au mobilizat electoratul, dar și o dezinformare, precum și „maniera neprofesionistă“ în care a fost organizat scrutinul.
Apoi, la jumătate de oră de la închiderea urnelor, președintele Coaliției, Mihai Gheorghiu, a vorbit despre o „primă bătălie“ și despre apărarea valorilor și a copiilor „împotriva tăvălugului ideologic“: „Noi, cei patru milioane de creștini, la chemarea BOR și a altor culte, am votat «Da». E un «Da» istoric. Acest primitivism și ura îndreptată împotriva creștinilor trebuie să ne îngrijoreze pe noi și pe clasa politică“.
Gheorghiu a refuzat să răspundă întrebărilor Newsweek România despre planurile de viitor ale Coaliției, precum și despre relația cu Biserica Ortodoxă Română sau cât a cheltuit CpF în cei trei ani cu inițiativa de modificare a Constituției.
Totuși, Mihai Gheorghiu a anunțat, pe contul său de Facebook, dar și pe pagina Coaliției pentru Familie, că „România are nevoie de o mișcare creștină de renaștere națională“ și că, deși referendumul nu vorbește despre un partid, „avem alături 3.500.000 de români curajoși“. În timpul campaniei pentru referendum, Gheorghiu a respins ideea înființării unei formațiuni politice.
Citește întreaga analiză despre eșecul referendumului familiei
Mihai Gheorghiu, grijuliu cu Securitatea
Ce șanse are pe scena politică un partid conservator
Comentarii 0