Dacă temperaturile de peste 14 grade, pe alocuri, în Moldova, la mijlocul lunii ianuarie, vor afecta puternic pomii fructiferi sau arbuştii ornamentali, culturile de toamnă profită de temperaturile mai calde, după cum explică şef lucrări dr. ing. Ioan Puiu, titularul disciplinei de fitotehnie (tehnologii de cultură a plantelor) de la Facultatea de Agricultură a Universităţii de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi (USV).
„Nu este grav deoarece în toamnă am avut secetă şi cerealele au răsărit greu şi mulţi fermieri s-au plâns că au intrat nefericit în primele stagii de iarnă. Nu erau răsărite 100%. Însă vremea de acum e un semn bun: au fost ajutate de vremea bună, însă dacă aceasta ţine mult poate fi afectat procesul de călire al cerealelor, dar nu influenţează atât de negativ cum este afectată pomicultura, viticultura sau arbuştii ornamentali”, a explicat şef lucrări dr. ing. Ioan Puiu.
Profesorul a precizat însă că situaţia aceasta nemaiîntâlnită în istoria recentă nu este lipsită de riscuri. Pentru culturile de toamnă, cum ar fi grâul şi orzul, există riscul apariţiei unor boli precum făinarea sau pătarea frunzelor, care apar la temperaturi mai mari de 7-9 grade. Problema este agravată de faptul că nu se poate interveni pentru tratamente: solul este prea moale, iar dacă cumva pământul îngheaţă noaptea şi tractoarele ar putea intra pe câmpuri, fungicidele sunt făcute să funcţioneze doar la temperaturi pozitive.
„O altă cultură afectată este rapiţa de toamnă: există nişte dăunători care se dezvoltă în interiorul tulpinii la mai mult de 5 - 7 grade, ei devin activi şi produc pagube la temperaturi mai mari. Dar probabil că aceste pagube nu sunt atât de mari fiindcă temperatura aceasta de peste 8 grade şi până la 12 grade nu este atinsă decât 4-5 ore pe zi.
Însă acei dăunători sunt activi, pot distruge tulpina pe interior, chiar dacă pagubele nu vor fi foarte semnificative”, a mai explicat cadrul didactic.
Ce ar trebui să se întâmple ca anul să fie unul agricol bun: temperaturile trebuie să scadă progresiv, nu brusc, fără geruri puternice după zile de temperaturi pozitive, şi apoi să se instaleze iarna propriu-zisă. Apoi, acelaşi scenariu considerat optimist de profesorul Ioan Puiu spune că primăvara trebuie să se instaleze încet.
„Dar de regulă nu se întâmplă aşa. În primăvară am putea să avem îngheţuri tardive, fiindcă atunci când iarna este întârziată se mai întâmplă şi ca luna aprilie să fie pur şi simplu lună de iarnă. Dar acum nu ştim dacă iarna este întârziată sau pur şi simplu aşa vor fi temperaturile. Este posibil ca şi anul acesta să fie frig până târziu în primăvară, dar nu este o regulă”, a spus şef lucrări dr. ing. Ioan Puiu.
O altă veste bună a acestei ierni ieşită din toate tiparele este legată de precipitaţii. Conform profesorului, în majoritatea regiunilor din Moldova au fost în această perioadă ploi de 100 – 120 de litri pe metru pătrat, care au venit lent, pe parcursul a mai multor zile şi s-au putut infiltra bine în sol.
„Pe un profil de 0 – 70 de centimetri adâncime avem completată rezerva de apă, este suficientă. Din păcate, dacă facem un profil de doi metri adâncime, doi şi jumătate, vedem acolo un puternic deficit. Ploile au fost multe, dar nu suficiente pentru a umple rezerva de apă în profunzimea solului, acolo avem un deficit deja cronic de apă”, a punctat cadrul didactic.
Citește mai multe pe ziaruldeiași.ro.
