Cum a eşuat proiectul Casa Unirea. Compania de stat vindea marfă de import în loc să ajute fermierii

Şefii de la Unirea se apără că trebuie să aibă cifră de afaceri, dar explicaţia nu stă în picioare. Casa de Comerţ are de încasat restanţe de zeci de milioane de lei. 

Ideea unei case de comenzi care să ajute fermierii români să îşi vândă marfa pare că a eşuat. Auditul cerut de ministrul Agriculturii arată că Unirea a vândut alimente de aproape 80 de milioane de lei, dar nu a încasat decât puţin peste un sfert din sumă.

Controlul a scos la iveală şi faptul că majoritatea alimentelor vândute de Casa Unirea nu erau româneşti, ci cumpărate din Uniunea Europeană sau chiar din afara blocului comunitar şi revândute. Fermierii locali sunt consternaţi, scrie Observator.

Cum a eşuat proiectul Casa Unirea. Compania de stat vindea marfă de import în loc să ajute fermierii

Costel Stanciu, preşedinte Asociaţie Alimentară: Această societate naţională a eşuat. Prejudiciul este foarte mare. Proiectul naţional s-a transformat într-un proiect care a servit unor interese străine. 

În urma controlului, directoarea de la Unirea a fost demisă. Pe nedrept, consideră ea - banii restanţi urmau să fie recuperaţi, iar statul nu poate să pună condiţii ce marfă să vândă casa de comenzi.

Citește și: Categoria de fermieri care primește bani de la Guvern. Este vorba de 200 de euro pe hectar

Mariana Cotoi, fost director Casa Unirea: Sunt contracte comerciale în derulare şi pentru ceea ce există întârziere, se vor plăti penalităţi. Sunt instrumente de plată şi se vor plăti penalităţi. 

Citește și: Cât a ajuns să coste o tonă de grâu în România după izbucnirea războiului. Piață destabilizată

Condiţia era ca 51% dintre produsele care se vând acolo, să fie de la producătorii români. Casa Unirea nu a investit niciun leu. Nu poate condiţiona proprietarul magazinului ce și de unde să vândă produse. 

Casa Unirea, înfiinţată în 2018 de fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, ar fi trebuit să fie un sprijin pentru fermierii români. Misiunea ei era să preia marfa pe care aceştia nu o puteau vinde în hipermarketuri, să le-o plătească pe loc, apoi să o comercializeze, cu 3% adaos, retailerilor.

Până acum a fost deschis un singur magazin tip cash&carry la Afumaţi, lângă Bucureşti.