Cum a devenit Bucureștiul capitala europeană a țânțarilor, gândacilor și căpușelor

DE Petru Zoltan | Actualizat: 31.05.2021 - 12:24
Cum a devenit Bucureștiul capitala europeană a țânțarilor, gândacilor și căpușelor/FOTO: Facebook/Nicușor Dan

Bucureștiul, capitala europeană condusă de edilul Nicușor Dan, s-a umplut de țânțari, gândaci, căpușe și șobolani, iar sănătatea publică ar putea fi pusă în pericol. Motivul este unul cât se poate de banal: Primăria Capitalei nu a alocat la timp banii necesari pentru servicii.

SHARE

Este vorba de serviciile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare a orașului. Primarul Nicușor Dan nu își asumă nici o responsabilitate, în timp ce edilii din Timișoara, Cluj, Brașov, chiar și Tulcea, au luat măsuri încă de acum două luni pentru a combate eficient înmulțirea țânțarilor și căpușelor.

Primarul a redus bugetul la jumătate

Compania Eco Igienizare trebuia să demareze lucrările de dezinsecție, dezinfecție și deratizare încă din prima parte a lunii martie pentru a combate eficient înmulțirea excesivă a țânțarilor și căpușelor.

Nu s-a întâmplat asta din cauză că primarul Nicușor Dan și consilierii generali nu au adoptat în timp util bugetul municipalității. De abia pe 19 mai s-a aprobat „proiectul de hotărâre privind aprobarea finanţării de la bugetul Municipiului București a Programului Unitar de Acțiune pentru Deratizare şi Dezinsecție în anul 2021”.

Potrivit unui amendament propus de primarul Nicușor Dan, „costul total pentru pentru deratizare, dezinsecție și dezinfecție pentru anul 2021 va fi de 16,7 milioane de lei, la jumătate faţă de suma propusă de Compania Eco Igienizare, prestatorul acestor servicii”, a transmis Biroul de Presă al Primăriei la solicitarea Newsweek România.

Nu se știe cât costă substanțele

Conform municipalității, tratamentele pentru combaterea ţânţarilor, căpuşelor şi şobolanilor, precum şi cele de dezinfecţie vor începe luna aceasta şi se vor desfăşura până la sfârşitul anului.

În primă fază se va începe cu spaţiile deschise de pe domeniul public şi privat al Municipiului Bucureşti (terenuri ale instituţiilor publice din subordine, parcuri, spaţii verzi, cimitire, maluri de lac, pieţe, târguri, oboare), spaţiile deschise ale persoanelor fizice şi juridice.

Apoi se va continua cu clădirile instituțiilor publice și căminele și canalele aferente rețelelor tehnico-edilitare.

În ultima etapă vor intra terenurile aferente imobilelor cu spații destinate locuințelor colective – asociații de proprietari/locatari, cămine studențești, cămine de elevi, locuințe sociale, parcări de reședințe.

Întrebat la ce dată, de la cine și cu cât au fost achiziționate substanțele pentru serviciile de dezinfecție, dezinsecție și deratizare, primarul Nicușor Dan a refuzat să răspundă.

De pe site-ul companiei municipale Eco Igenizare aflăm că în cursul anului 2020 au fost anulate două licitații pentru achiziționarea de insecticide și stații de intoxicare pentru rozătoare.

Ce se întâmplă în țară

Timișoara, Clujul, Brașovul, Ploieștiul, Tulcea sunt doar câteva din marile orașe care au început încă din luna martie lupta împotriva țânțarilor, pentru că aceștia au o rată de înmulțire foarte mare.

Alexandru Badea, expert în servicii de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, a explicat pentru Newsweek România că „ciclul de înmulțire al țânțarilor este la șapte zile. O femelă țânțar depune în jur de 250 de ouă. Dacă am avea un milion de femele de țânțari la nivelul unui sector, după o săptămână numărul acestora ar ajunge la aproximativ 250 de milioane de țânțari. Numărul lor crește exponențial. După o altă săptămână, ar fi încă 250 de milioane de țânțari înmulțit cu 250 de ouă ne-ar da 62,5 miliarde de țânțari”.

Pentru combaterea eficientă a țânțarilor trebuie să se facă dezinsecție în mod repetat, conform ciclului de înmulțire al țânțarilor, mai spune expertul.

Căpușele depun fiecare între 2.000 și 20.000 de ouă. În această perioadă, acestea se află la baza firelor de iarbă pentru că le place umiditate. Dar la fel de bine pot fi în copaci, pe scoarța copacilor, inclusiv pe sol, direct.

Compania ilegală se află în insolvență

Compania Municipală Eco Igenizare, înființată ilegal în mandatul fostului primar Gabriela Firea, a intrat în insolvență în martie 2021. Actualul primar, Nicușor Dan, a promis că va desființa companiile înființate ilegal de municipalitate, dar se pare că a abandonat această inițiativă.

Firma municipalități a raportat în anul fiscal 2018 o pierdere de peste 1,72 milioane lei la o cifră de afaceri de peste 2,63 milioane lei. Datoriile declarate au fost de peste 4,6 milioane lei. Pe atunci, avea doar 63 de angajați.

În anul fiscal 2019, pierderile au crescut la peste 2,4 milioane lei, la o cifră de afaceri de peste 12,7 milioane lei. Culmea, în același an fiscal, firma municipalității și-a sporit numărul de angajați la 119, dar a raportat impozite, contribuții și taxe neplătite la stat în valoare de 16.422 lei. Mai mult, datoriile depășeau suma de zece milioane lei.

Situația financiară pentru anul fiscal 2020 nu a fost depusă, deși trebuia raportată până pe 25 martie 2021.

Conform documentelor oficiale, Compania Municipală Eco Igenizare a intrat în insolvență și este administrată judiciar de Insol Advisor. Administrator special Octavian Barbu a fost numit pe 21 aprilie 2021, dar acesta a renunțat la funcția o lună mai târziu. În locul acestuia a fost numit Bogdan Pascu.

 

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.