Irina Scrotter, una dintre cele mai cunoscute femei de afaceri din România, care conduce, alături de soțul ei, un business în domeniul confecțiilor, a explicat, pentru Newsweek România, cum se resimte, în zona de afaceri, criza provocată de epidemia de coronavirus.
Reamintim că, luni, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de instaurare a stării de urgență, din cauza acestei epidemii, urmând a fi luate, în următoarea perioadă, mai multe măsuri privind sănătatea publică, măsuri pentru sprijinirea economiei, dar nu numai.
Măsuri de criză luate în companie
Ieșeanca Irina Schrotter a precizat, pentru Newsweek România, că a luat, în ultimele săptămâni, mai multe decizii în cadrul firmelor pe care le conduce, astfel încât efectele negative asupra businessului și asupra celor 800 de angajați să fie cât mai reduse.
„Am trimis în concediu de odihnă navetiștii, pentru că încercăm să reducem expunerea la îmbolnăvire a colectivului. Am redus numărul angajaților repartizați în halele de produceție. Asigurăm aproximativ 75% din producție și ne-am făcut un plan de măsuri, astfel încât să putem înlocui oamenii în situația în care cineva se îmbolnăvește sau unui salariat îi vine o rudă din diaspora și este nevoit să stea în carantină. Socoteala mea este că, producând 75%, avem șansa împreună să supraviețuim pe o perioadă de trei luni de criză intensă. Dar, sigur, regia se poate schimba de la o zi la alta, în funcție de ceea ce se întâmplă în țară”, a explicat Irina Schrotter.
Aceasta a mai subliniat că „este important să avem răbdare și să le dăm timp autorităților ca să evalueze corect situația. Nu trebuie pusă presiune inutilă, acum, pe autorități dinspre mediul de afaceri, decât pentru ca autoritățile, sprijinite de noi toți, să rezolve problemele ce țin de sănătatea publică”.
Despre problemele mediului de afaceri și cum ar putea sprijini Statul
În cadrul discuției cu Newsweek România, Irina Schrotter a mai precizat că, în acest moment, unele dintre cele mai acute probleme ale mediului de afaceri, acum, vizează întreruperea fluxului de aprovizionare:
„Există companii care nu mai primesc materie primă din zonele blocate din cauza epidemiei de coronavirus. Cele mai afectate sunt companiile care se aprovizionează din China și care au nevoie de un anumit tip de materie primă care se produce exclusiv acolo. În aceste condiții, aceste firme nu mai au o altă variantă în lume, astfel încât să poată înlocui furnizorii, chiar dacă prețul ar fi mai mare.
Evident, aceste firme nu mai pot produce. Perspectiva de aprovizionare, cea mai optimistă, este de cel puțin două luni din momentul în care consumăm și stocurile. Asta pentru că din China totul se aduce pe apă și, până când se reia acolo lucrul, până când se încarcă marfa, până când aceasta ajunge la noi, apare un decalaj de patru-cinci luni la producție. În ipoteza în care aveam aceste stocuri pentru două luni pentru a produce, oricum rămânem circa trei luni fără lucru”.
Ieșeanca a mai explicat că o altă problemă a unor companii va fi legată de faptul că multe dintre comenzi vor pica în următoarea perioadă. „Sunt foarte mulți clienți care își anulează comenzile, fiind stare de urgență, fiind forță majoră asimilată. Problemele sunt multe, nu sunt toate de urgență zero acum, însă îngrijorător este ceea ce urmează în lunile următoare.
Consumul scade, oamenii nu mai cumpără decât strictul necesar, precum alimente, medicamente și ce este de strictă necesitate. Iar de aici apare bătălia pentru supraviețuire. Vom vedea de câți oameni va mai fi nevoie într-o companie, atunci când se va relua activitatea la parametri normali, deși în acest moment nu știe nimeni când va urma această reluare a activității în parametri normali. Prioritatea, cel puțin în următoarele două-trei luni, pentru companii este să-și poată asigura munca și un venit cât de cât decent pentru angajați, ca să putem trece împreună mai departe”.
În privința așteptărilor pe care mediul de afaceri le are de la Stat, în următoarea perioadă, mai spune Irina Schrotter, acestea țin de o evaluare corectă a situației economice, precum și de luarea unor măsuri care să-i sprijine pe afaceriștii care mai pot lucra pe perioada crizei.
„Așteptările pe care noi, oamenii de afaceri, le avem acum de la Stat sunt să ia notă de dificultățile pe care le avem și să înceapă să discute măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri. Asta pentru a ne putea permite nouă, celor care încă mai lucrăm – dar care, posibil, nu vom mai încasa în următoarea perioadă – să putem funcționa astfel încât să le asigurăm un venit rezonabil angajaților.
Până pe 25 martie, când este scadența la plata taxelor și impozitelor, mai sunt câteva zile, deci ar fi timp suficient ca autoritățile să se se gândească, fără o pripă care să prejudicieze bugetul statului, și să facă o radiografie, astfel încât să vadă care sunt domeniile afectate. Sunt, cu siguranță, domenii afectate imediat, dar sunt domenii care, acum, funcționează din plin și care pot continua să susțină bugetul statului”.
Irina Scrotter mai subliniază că „noi, cu toții, trebuie să fim rezonabili acum, trebuie să înțelegem că este un moment în care doar împreună și doar dacă ne gândim la binele comun vom reuși să ajungem pe partea cealaltă. Nu cred că oamenii de afaceri, în acest moment, gândesc altfel decât în ideea de a-și conserva businessul, dar, cu siguranță și printre noi, sunt și oameni de afaceri care încearcă să profite. De aceea cred că graba nu este potrivită în acest moment, adică nu vorbim despre o urgență de o zi, ci de șapte-zece zile în care autoritățile trebuie să vină cu măsuri chibzuite, confirmate cu mediul de afaceri, măsuri care, foarte important, nu trebuie să fie discriminatorii”.
Cum pot sprijini firmele, ONG-urile și populația sistemul medical?
Irina Schrotter a mai vorbit și despre cum pot sprijini companiile, ONG-urile, populația, în aceste momente de criză provocate de epidemia de coronavirus, sistemul medical.
„Urgența trebuie îndreptată acum către sistemul sanitar. Și ce putem face noi – proprietari de companii, angajați sau orice persoană activă – ca să ajutăm în situația asta? În primul rând, trebuie să înțelegem că persoanele active sunt mult mai puțin expuse decât grupele de risc, iar noi trebuie să continuăm să mergem la serviciu, dacă ni se cere acest lucru. Noi trebuie să continuăm să lucrăm, să facem strategii, pentru că enonomia trebuie să continuie să funcționeze. Altfel, mai devreme sau mai târziu, o să ne trezim fără cele necesre de zi cu zi.
Economia trebuie să funcționeze mai departe, sigur, la un nivel de avarie în anumite domenii, iar în altele trebuie să funcționeze din plin. Însă tot noi, cei din categoria persoanelor active, iar aici mă refer la firme, angajați, ONG-uri, putem ajuta sistemul sanitar, într-un efort comun controlat de autorități, astfel încât să-i ținem acasă pe cei din grupele de risc.
Iar aici este loc pentru companiile care activează în domeniul HORECA să gândească repede un plan împreună cu Guvernul, să facă mâncare pentru cei din grupele de risc, iar voluntarii să ducă mâncarea la bătrâni acasă. Așa putem interveni astfel încât acestor oameni din grupele de risc să nu le lipsească cel puțin alimentele. Dacă le spunem bătrânilor să stea în casă, este foarte bine pentru că îi protejăm, dar pe ei cine îi ajută? Dacă îi facem să iasă afară, pentru că nu avem grijă de ei, vom umple Terapia Intensivă de cazuri foarte grele.
Pe asta trebuie să ne concentrăm noi, populația activă, firmele, ONG-urile, pe reducerea cât se poate de mult a riscurilor de îmbolnăvire. Cei din domeniul HORECA sunt foarte loviți acum, într-adevăr, transportatorii de persoane sunt foarte loviți”, a mai subliniat irina Schrotter.
Conform acesteia, s-ar putea face liste cu ONG-urile și voluntarii care activează într-o anumită zonă, iar Biserica s-ar putea implica, la rândul ei, într-o acțiune de sprijinire a persoanelor din categoria de risc, deoarece cunoaște multe dintre aceste cazuri. „Dacă Statul le-ar spune proprietarilor de restaurante, care rămân acum fără clienți, să pregătească o masă pe zi, cu trei feluri de mâncare, pentru bătrâni, atunci asta ar fi foarte bine. Statul ar putea sprijini financiar, în acest fel, cu sume, evident, bine chibzuite, iar aceste restaurante ar avea bani să-și plătească angajații și să funcționeze mai departe. Totodată, măsura ar fi foarte bună pentru că ar sprijini persoanele din categoria de risc.
Cred că este important să încercăm să preluăm noi din presiunea care poate ajunge pe sistemul sanitar. Asta vine, în acest moment, de la grupele de risc. Dacă nu reușim să ținem acasă grupele de risc, în următoarele două-trei luni vom avea o problemă foarte mare. Dacă îi ținem acasă și îi ajutăm, vor fi locuri în spitale pentru persoanele mai tinere care, poate, vor face niște forme grave din cauza coronaviruslui, dar asistate de un ventilator, ținute la Terapie Intensivă, vor avea șansa să treacă peste acest lucru. În cazul bătrânilor, aceste șanse, așa cum vedem în restul lumii, sunt mult mai reduse”, a concluzionat Irina Schrotter.
CITEȘTE ȘI:
VIDEO Starea de urgență a fost decretată din 16 martie în România, pentru 30 de zile
DOCUMENT Ce conține decretul de instaurare a stării de urgență
