În Grecia, de exemplu, una dintre cele mai religioase țări din UE, Sfântul Sinod Permanent al Bisericii Ortodoxe a decis, săptămâna trecută, că slujbele din Săptămâna Patimilor, inclusiv cea de Înviere, vor avea loc „cu ușile închise”, fără participarea credincioșilor.
Sinodul le-a reamintit credincioșilor îndemnul Sfântului Ioan Gură de Aur, potrivit căruia, omul care nu merge la biserică dintr-o anumită nevoie se poate face pe sine altar la care să se roage.
În România, slujbele sunt permise doar dacă participă mai mult de 8 persoane, respectiv, botezuri, cununii și înmormântări, în cadrul restrâns.
Cultele religioase reprezentate în România au ales să respecte ordonanțele militare emise de autorități, cu atât mai mult cu cât, înainte de adoptarea restricțiilor de către autorități, au fost cazuri în care enoriașii au fost împărtășiți cu aceeași linguriță, crescând exponențial riscul de infectare cu SARC-CoV-2.
Marți, 7 aprilie, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Vasile Bănescu, a declarat Agerpres că „slujbele din această perioadă, inclusiv cele de Florii şi de Înviere, vor fi săvârşite în biserici, fără credincioşi, la miezul nopţii urmând să aprindem lumânarea de la candela din casă, să cântăm «Hristos a înviat!» şi să ne rugăm ca El să reaprindă în noi lumina credinţei şi speranţei”.
„În condiţiile aspre ale actualelor reglementări valabile în starea de urgenţă, slujbele din această perioadă, inclusiv slujba de Florii şi cea a Învierii, vor fi săvârşite în biserici, din nefericire, fără credincioşi.
Aceştia le pot urmări/asculta (pe cele de la Catedrala Patriarhală) în primul rând prin intermediul Televiziunii şi Radioului Patriarhiei Române, Trinitas, sau online prin intermediul canalelor mediatice ale eparhiilor şi parohiilor. Fireşte că această modalitate de 'participare' virtuală la slujbe, mai ales într-o perioadă atât de densă spiritual cum este cea pre-pascală, nu este una care să poată suplini cu adevărat reala participare, dar în contextul trist şi nefiresc prin care trecem acum împreună este o posibilitate de a rămâne sufleteşte aproape de viaţa liturgică a Bisericii”, a precizat Vasile Bănescu.
La rândul său, Episcopul Maramueșului și Sătmarului, Părintele Iustin, i-a sfătuit pe enoriași ca, în noaptea de Înviere, să iasă toți în curte, pe balcon sau la geam, la miezul nopții, să aprindă o lumânare și să cânte „Hristos a înviat!”.
ÎPS Iustin a mărturisit că internetul va fi plin de lumina Paștelui în această perioadă. Toate slujbele vor fi transmise pe internet sau la televizor, iar oamenii se vor putea ruga din casele lor.
Propaganda rusească agită apele
Pentru că Paștele este cea mai importantă sărbătoare a Creștinătății, iar această perioadă este „foarte densă din punct de vedere spiritual”, cum foarte bine puncta purtătorul de cuvânt al BOR, iar frustrarea credincioșilor că nu pot lua lumină din biserici este destul de mare, pentru propaganda anti-occidentală, în special cea rusească, este ocazia perfectă de a tulbura apele.
Pentru Rusia, componenta religioasă este esențială în amplul război hibrid pe care-l duce împotriva Occidentului și prin care își propune să câștige ”mințile și sufletele” oamenilor.
Sentimentele religioase ale credincioșilor din Estul Europei este o temă predilectă a aparatului de propagandă rus.
Neputând să concureze cu atracția economică, culturală și civilizațională a Occidentului, Moscova potențează tema „Estului cel bogat din punct de vedere spiritual".
În ceea ce privește România, ortodoxia este un canal important de soft power ale Rusiei, printre puținele, având în vedere sentimentele profund anti-rusești din rândul opiniei publice românești, acumulate în 50 de ani de dictatură comunistă.
Pe măsură ce Paștele se apropie, propaganda rusească este foarte activă în a lansa mesaje menite a ostiliza opinia publică în legătură cu decizia autorităților de a interzise slujbele de Înviere. Propaganda își propune să își atingă cel puțin două obiective majore:
1. Prin alimentarea frustrării religioasă, se urmărește potențarea extremismului religios.
2. Un alt scop este tensionarea relației cetățeni-instituții democratice ale statului, și șubrezirea delor din urmă. Narațiunea, în acest caz, este faptul că aceste instituții sunt, de fapt, nedemocratice, pentru că restrâng o libertate esențială a individului: libertatea de conștință.
3. Nu în ultimul rând, se dorește crearea unui cadru pentru „nesupunere religioasă”, în special în comunitățile rurale, în care oamenii au un grad scăzut de educație. Se speră că oamenii vor ignora deciziile autorităților și, profitând de faptul că în biserici preoții vor oficia slujbe, se vor duce totuși să ia lumină.
Probabil că nu este o coincidență că „Sputnik”, entitate media și de propagandă finanțată de statul rus, a lansat mesajul că „bătăile de clopot ar distruge virusul”. Scopul ar putea fi încurajarea oamenilor să meargă la biserici, în pofita măsurilor de distanțare socială dispuse de autorități.
O parte a presei din România alimentează la rândul său, cu astfel de mesaje. Directorul „Evenimentului zilei”, Dan Andronic, se întreabă, într-un comentariu publicat în 5 aprilie pe site-ul publicației: „Dacă în Casa lui Mega Image avem voie să mergem, în Casa Domnului de ce nu se poate?”
„Ieri am petrecut afară o oră ca să pot să fac niște cumpărături. Coadă la intrare, 2-3 metri între oameni, doar câte 4 oameni în magazin (era unul mai spațios), măști sau mănuși cam toată lumea, coadă la casă, așa cum spuneam s-a făcut de-o oră. În timpul acesta stăteam și mă gândeam că aceeași procedură am putea-o aplica și la biserică în noaptea de Înviere (...) Așa cum putem fi disciplinați la un concert în aer liber, la coadă la mâncare sau la magazinele de grădinărit, așa putem fi disciplinați, atenți, dar participativi în Noaptea de Înviere”, scrie Andronic.
De asemenea, site-ul www.dcnews.ro, patronat de fostul jurnalist Bogdan Chirieac, un obișnuit al studiourilor Antenei 3 și al contractelor din bani publici acordați de instituțiile conduse de reprezentanții PSD, a lansat pe 2 aprilie un sondaj cu întrebaea „Ar trebui deschise bisericile pentru Slujba de Paște?”.
Nu mai puțin de 77900 de persoane (51,3%) au răspuns „DA”, iar 74.072 de persoane au răspuns „NU”.
