Ilie Bolojan aduce în discuție o realitate ignorată de prea mult timp: ineficiența sistemică și risipa din banii publici. Un exemplu concret este Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP), o structură județeană a cărei utilitate reală este, în opinia lui Bolojan, nulă.
„Dacă mâine se desființează ATOP-ul, nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate fi până la 20% din salariul președintelui Consiliului Județean”, a spus el.
Cine sunt bugetarii cărora Ilie Bolojan le-a pus gând rău. „Posturile, tăiate”
Într-un context în care statul român se confruntă cu presiuni bugetare și cu nevoia de a eficientiza cheltuielile, existența unor structuri care nu aduc valoare adăugată devine greu de justificat.
În aceeași logică, Bolojan pune sub semnul întrebării sustenabilitatea unor funcții în administrația locală, precum cele ale consilierilor personali ai viceprimarilor din comune mici, unde veniturile proprii nu acoperă nici măcar salariile personalului.
„Înseamnă, în termen real, că nu acea primărie există pentru oameni, ci oamenii plătesc taxe pentru ca funcționarii din primărie să-și ia salariile”, avertizează el.
Aceasta nu este doar o problemă de organizare, ci de etică administrativă: funcționarea instituțiilor trebuie să aibă ca scop serviciul public, nu întreținerea aparatului birocratic.
Norme de personal desființate
O altă propunere de raționalizare vizează redefinirea normelor de personal și a statutului localităților. Bolojan atrage atenția că în multe primării, contabilii sau secretarii ar putea lucra în regim partajat, așa cum se întâmplă în mediul privat.
„Poți să lucrezi la două primării, două zile pe săptămână la o primărie și trei zile la cea mai mare de lângă”. Este o soluție practică, ce poate reduce costurile fără a afecta funcționarea administrației.
Citește și: Ilie Bolojan anunță că pensiile nu vor crește nici în 2026. Fără indexări și majorări în 2025
În ceea ce privește gradul administrativ al localităților, realitatea din teren nu mai corespunde statutelor juridice actuale.
„Avem municipii cu 10.500, 11.000 de locuitori, avem orașe cu 2.000 de locuitori în România și, din păcate, avem grade mari, dar, în realitate, sunt la nivel de comune”. Această discrepanță între formă și fond blochează o reformă funcțională a rețelei administrative.
Un alt domeniu criticat dur este regimul sporurilor salariale, pe care Bolojan îl consideră profund abuzat: „S-a abuzat, nu doar s-a uzat, de aceste sporuri. Mă gândesc, de exemplu, la sporuri pentru condiții vătămătoare sau la cele pentru fondurile europene”.
Aceste adaosuri, în loc să recompenseze performanța, au devenit instrumente de creștere artificială a veniturilor, fără o legătură reală cu rezultatele activității.
Citește și: Sprijin lunar la pensie pentru plata curentului. Ce factură trebuie să ai ca să iei bani de la stat?
Bani dați înapoi
Mai mult, Bolojan propune o măsură radicală, dar logică: restituirea sporurilor în cazul în care proiectele europene eșuează.
„Dacă ai beneficiat de un spor de fonduri europene doi ani de zile și proiectul tău a fost pierdut, poate ar trebui să returnezi acel spor înapoi statului”. Este o abordare care introduce responsabilitate acolo unde acum predomină formalismul și lipsa de consecințe.
În concluzie, mesajul transmis de Ilie Bolojan este clar: fără o reformă profundă a administrației, centrată pe eficiență, responsabilitate și adaptarea la realitățile locale, România va continua să piardă bani, încredere și oportunități.
Nu este vorba doar de tăieri, ci de reconstrucție – de o administrație publică mai suplă, mai funcțională și, mai ales, orientată spre cetățean.
