Studiul comandat de Comisia Europeană și coordonat de Oana Geambașu a început în decembrie 2020 și va dura 3 ani.
Absolventă a Universității București, Facultatea de Limbi străine, secția Studii Americane și secția de Limba și Literatură Germană, Oana Geambașu (34 de ani) a ales ulterior să se reorienteze spre sănătate publică. Așa a ajuns masterand în politici de sănătate și management sanitar la Universitatea Harvard T.H. Chan School of Public Health.
În România, ea a fost fondator al Asociației Sonia Maria, dar și consilier al ministrului Sănătății în două administrații, dar și consilier pe afaceri europene în Ministerul Sănătății până în 2020. În acest moment, ea coordonează studiile SARS-CoV-2 în rândul populației generale, la nivel pan-european, în cadrul Ludwig Maximilian Universitaet Munchen, pentru Comisia Europeană.
„Noi analizăm datele provenite din 5 țări – Franța, Italia, Germania, Olanda și Luxemburg – și ne uităm la aproximativ 500.000-600.000 de oameni. Ceea ce ne dorim să facem este să formăm dezvoltarea unui răspuns cât mai eficient și coordonat al țărilor membre prin înțelegerea mecanismului acestui virus. Primul raport pe care îl vom avea va fi în lunile următoare și vom arăta exact ce s-a întâmplat până acum, ce s-a studiat”, a explicat la Digi24.
„Aceste studii sunt făcute deja de aceste țări și noi încercăm să le integrăm și să găsim o modalitate prin care să răspundem coordonat și informat”, a adăugat ea.
Hodor: Pacepa a fugit din România pentru că era corupt. Nu e nici erou, nici trădător
„Apoi, ne interesează să vedem impactul lockdown-ului și altor măsuri de prevenție atât asupra bunăstării populației. Avem date din Olanda, știm că oamenii au menționat că evaluează calitatea vieții lor ca fiind la cel mai scăzut punct de la începutul pandemiei. Apoi, știm că depresia, anxietatea sau sentimentul de înstrăinare sunt la cel mai înalt nivel și astfel încercăm să vedem efectele, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung asupra sănătății populației, să știm exact care sunt implicațiile asupra zonei socioeconomice și a relațiilor sociale. Știm că mulți oameni nu merg la medic pentru că le este frică sau evită orice tratament medical până în ultimul moment și acestea vor fi efecte și pe termen scurt, dar și pe termen lung asupra populațiilor”, a adăugat ea.
„Pe noi ne interesează să vedem cum funcționează acest virus pentru a putea contracara aceste efecte și să revenim la o viață cât mai aproape de normal”, a mai spus Geambașu.
Este de asemenea, studiată durata imunității după infectarea cu coronavirus și cea obținută după vaccinare, pentru toate tipurile de vaccinuri existente acum pe piață.
Datele obținute în urma acestor studii vor ajunge la Comisia Europeană, pe baza cărora oficialii europeni vor lua decizii și vor informa statele membre pentru a adopta măsuri.
