În martie 2019, unul dintre cele mai controversate proiecte imobiliare din București, de peste 100 de milioane de euro, care presupunea construirea a trei blocuri turn, a unei clădiri de birouri şi a unui hypermarket în cartierul Floreasca, a fost locatarii care ar fi fost afectați de noua amenajare a zonei.
Deranjaţi de zgomot şi de înălţimea viitoarelor construcţii, aceştia au dat dezvoltatorul în judecată şi au câştigat, în prima instanţă, la Tribunalul Bucureşti, într-un proces în care cetățeni au fost reprezentanți de către Asociaţia Salvaţi Bucureştiul și SOS Orașul.
Complexul One Floreasca City urma să cuprindă apartamente de lux, spaţii de birouri şi un hypermarket construit de la zero. Clădirile ar fi dus la creșterea traficului rutier într-o zonă și așa aglomerată, așa că cetățenii au dat în judecată pe dezvoltatorul imobiliar, pe reprezentanţii Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe cei ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi nu în ultimul rând pe primarul Capitalei, Gabriela Firea.
Compania One United Proprierties, vizată în proces, a precizat la momentul respectiv că are toate autorizaţiile prevăzute de lege și că a cedat municipalităţii şi o suprafaţă de 1000 de metri pătraţi, lucru ce va permite, printre altele, lărgirea Căii Floreasca de la patru la şase benzi.
În ciuda problemelor în justiție, proiectul a continuat și în mai anul trecut compania anunța că a vândut deja 80% dintre apartamentele construite sau ce urmau să fie construite.
Nicușor Dan a cerut suspendarea PUZ de sector
Primarul Nicușor Dan a explicat miercuri de ce a cerut suspendarea Planurilor Urbanistice Zonale pentru Sectoarele 2 până la 6. Acestea prevedeau renunțarea la prea mult din spațiul verde. PUZ-ul de la Sectorul 1 a fost suspendat anul trecut, în instanță, din același motiv.
Decizia lui Nicușor Dan de a suspenda Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) coordonatoare pentru Sectoarele 2,3,4,5 și 6 înseamnă blocarea a tuturor proiectelor imobiliare din București, în condițiile în care documentul simiilar pentru Sectorul 1 fusese deja suspendat anul trecut, în instanță.
„Urbanismul din ultimi ani din București a fost o golănie și cele 5 puz-uri de Sector sunt doar apogeul acestui tip de urbanism. Am speranța că CGMB, în ședința de vineri, o să dea un semnal și o să pună capăt acestui tip de dezvoltare și va orienta orașul către o dezvoltare sustenabilă”, a declarat primarul general.
Proiect imobiliar oprit definitiv în instanță
În martie 2017, tot în cartierul Floreasca, un grup de cetățeni a obţinut anularea în instanţă a autorizaţiei de construire pentru un bloc care se ridică pe un spaţiu verde dintre blocuri, la numai câţiva metri de ferestrele lor.
Autorizaţia a fost emisă de Primăria Sectorului 2, condusă de Neculai Ontanu, iar decizia instanţei este definitivă. Blocul era înălţat deja până la etajul trei din patru, pentru cât era emisă acea autorizație.
Instanţă a constatat şi nelegalitatea Planului Urbanistic de Detaliu aprobat de Consiliul local sector 2, în baza căruia primăria a eliberat autorizaţia de construire.
Victoria a venit după patru ani de procese, dar au urmat alte bătălii în instanță, pentru că proprietarii au cerut demolarea blocului.
În decembrie 2019, Tribunalul București a hotărât sistarea lucrărilor de construire la un grup de blocuri de 4 etaje din Șoseaua Kiseleff 45, pe terenul unde se afla o copie în miniatură a grădinilor de la Versailles, demolată în 2015.
Autorizația de construire a fost emisă de Primăria Capitalei, în mandatul primarului Gabriela Firea. Procesul a fost intentat de Asociațiile Salvați Bucureștiul și Ecocivica. Terenul unde se construiesc blocurile figurează în documentațiile de urbanism ca spațiu verde.
Sentință definitivă de demolare
Numai Asociația Salvați Bucureștiul a câștigat 170 de procese, în ultimii ani, intentate pentru oprirea unor proiecte imobiliare scandaloase. De asemenea, o altă organizație, Ecocivica a mai reușit să oprească câteva șantiere pe spațiul verde.
În septembrie anul trecut, asociațiile de locatari din Șoseaua Giurgiului 164, împreună cu Fundația Eco-Civica au obținut în instanță demolarea celui de-al doilea bloc din condominiul amintit.
„Blocul începuse a fi construit pe spațiul verde al condominiului”, anunța Ecocivia. Sentința a fost definitivă și trebuie pusă în aplicare.
Aproximativ un hectar de spaţiu verde aflat între blocurile de pe Şoseaua Giurgiului nr. 164 a fost retrocedat în anul 2001 de către Prefectura Municipiului Bucureşti, iar noul proprietar a împărţit terenul în mai multe loturi, pe care le-a vândut unor investitori imobiliari. Aceştia au început să construiască blocuri noi pe spaţiul verde situat între blocurile vechi.
Tot pe aceeași șosea, în 2018, instanța a decis, prin sentință definitivă, demolarea unui al bloc. Procesul, intentat de locatarii care s-au trezit cu o clădire nouă sub fereastră, pe spațiul verde, a durat șase ani.
Prima decizie în instanță pentru demolarea unui bloc a fost dată de Judecătoria București în 2012. Era vorba de un bloc cu opt etaje situat pe strada Eminescu, în centrul Capitalei. În timp ce acesta era ridicat, casele din jur s-au șubrezit, le-au apărut fisuri și chiar a căzut un perete.
Case istorice demolate, pentru a face loc unui bloc
În ultimele zile de mandat, pe 15 octombrie 2020, administrația Firea a dat autorizație de demolare pentru o casă neoromânească din centrul Capitalei. În aceeași zi a fost semnată autorizația de construire pe respectivul teren a bloc cu subsol, parter și 7 etaje.
