Cazul Arthur. Ministrul Mediului urăște urșii. Tanczos Barna militează din 2015 pentru uciderea lor

DE Răzvan Chiruță | Actualizat: 05.05.2021 - 23:42
Cazul Arthur. Ministul Mediului urăște urșii. Tanczos Barna militează din 2015 pentru uciderea lor

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, i-a luat apărarea prințului care l-a ucis pe Arthur, cel mai mare urs din România, declarând că e dificil de identificat exemplarul pentru care s-a dat derogare de împușcare.

SHARE

Actualul ministru al Mediului, Tanczos Barna, este un vechi militant pentru uciderea cât mai multor urși din Munții Carpați. Primele sale intervenții în favoarea vânătorii intensive a acestor animale protejate datează din 2015. 

Pe vremea când era parlamentar al UDMR, actualul ministru al Mediului a declarat că România ar trebui să ucidă peste 4.000 de urși, întrucât populația acestor carnivore mari a devenit prea numeroasă.

„Nu ne putem permite să transformăm România în grădina zoologică a Europei. Populația de urși crește, depășind deja 10.000 de exemplare”, afirma Barna Tanczos în 2015, într-o conferință de presă.

Un an mai târziu, intra în vigoare Legea Vânătorii care interzicea vânarea carnivorelor mari, cum ar fi lupi, râși și urși. Dar politicianul de la UDMR nu a încetat să militeze pentru ca autoritățile să dea cât mai multe derogări anuale de ucidere.

Citește și: Cel mai mare urs din România, ucis, în martie, de un prinț din Austria care a plătit 7000 de euro

Ministrul Mediului, în apărarea prințului care l-a ucis pe Arthur

Tanczos Barna a declarat miercuri, la Digi24, că este „extrem de complicat” să se stabilească dacă ursul ucis de prințul austriac este cel pentru care acesta primise derogare de la Ministerul Mediului. Ministrul spune că a fost demarat un control și aruncă vina pe urșii care „creează probleme”.

„Am avut mai multe cereri de intervenție de extragere de la acea asociație. Din trei solicitări, una a fost aprobată. Am demarat un control, nu știm încă, nu avem rezultatul controlului. Un lucru este cert, acolo sunt mai mulți urși problemă. Documentațiile nu au fost complete, motiv pentru care doar o solicitare din trei a fost aprobată.

Din materialele apărute, am văzut că anumite exemplare creează încă probleme. (...)

Este extrem de complicat să stabilești dacă într-un fond de vânătoare doar un urs, și doar acela, s-a văzut că a intrat și a intrat și a doua oară și este cel care a fost extras. Identificare și extragerea se face de asociația de vânătoare și este responsabilitatea lor să extragă exemplarele problemă.

Acolo unde sunt mai multe cereri, mai multe exemplare. Pot începe discuțiile dacă este acela care este aprobat sau dacă este acela pentru care s-a depus prima, a doua, sau a cincea solicitare”, a declarat Tanczos Barna. 

Ministrul susține că sunt mai multe cereri depuse pentru „exemplare care creează probleme”.

Citește și: FOTO Columbeanu a sărăcit. Stă în chirie, are mașină de 30 de ani, bea cafea la plic și bere la doză

Derogarea la urși, „un act de curaj”

În 2017, pe atunci senatorul UDMR Tánczos Barna declara că în acel an nu vor exista cote de vânătoare la urşi sau cote pentru trofee, ci doar cotă de intervenţie pentru situaţii speciale, când urşii atacă oameni, animale şi produc stricăciuni în gospodării sau culturi agricole.

Dar se arăta nemulțumit că autoritățile „nu intervin” mai mult. 

„A nu interveni şi a lăsa lucrurile să se întâmple la nimereală, la întâmplare şi de a nu controla efectivul de urşi din România este o iresponsabilitate uriaşă. Vorbim de un carnivor care nu are duşmani în pădure, de un animal sălbatic aflat la vârful lanţului trofic, singurul duşman, care în mod corect echitabil, de protejare a animalului trebuie să se ocupe şi să regleze populaţia de urşi este omul. Şi ministerul de resort, cei care sunt responsabili trebuie să găsească soluţii, metode şi să intervină', declara senatorul UDMR.

Tánczos Barna cataloga că decizia ministrului Mediului de a emite ordin privind cota de intervenţie pentru 175 de urşi este un act de curaj.

În 2019, Senatul a adoptat o modificare a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic prin care ursul a fost inclus, pentru o perioadă de 5 ani, pe lista animalelor sălbatice pentru care vânarea este permisă în anumite perioade ale anului.

Senatorul care e azi ministru al Mediului aplauda inițiativa. 

„Prin reducerea în ultimii ani a intervenţiei oamenilor, populaţia de urs a scăpat practic de sub control. (...) Asta dorim şi noi de la Ministerul Mediului - să găsească în această perioadă o soluţie să negocieze cu Comisia Europeană un program de derogări prin care să se intervină, alături de asociaţiile de vânătoare, pentru optimizarea populaţiei de urs din România", a declarat senatorul UDMR Tanczos Barna.

Citește și: Interlopul Mircea Nebunu ar putea face 9 ani de închisoare după ce a condus fără permis

Ministrul Mediului, intervenții repetate pentru uciderea urșilor

Faptul că a devenit ministru al Mediului nu l-a oprit pe Tanczos Barna. Din contră, intervențiile pentru derogări la vânarea de urși s-au înmulțit. 

A avut declarații și în februarie și în martie anul acesta. 

„Există la nivelul ministerului de câţiva ani un plan de management care propune mai multe soluţii şi, da, printre altele, şi soluţia acestor cote de intervenţie şi de prevenţie”, a declarat ministrul Mediului în februarie.

„România a luat o decizie total eronată în 2016 când a decis să nu mai intervină deloc în populaţia de urşi. Atunci, am depus o întâmpinare şi mă bazam pe date din Ministerul Mediului. Cu siguranţă, aceste lucruri s-au schimbat de atunci în direcţia care se putea prevede foarte uşor: în cazul unui mare carnivor care este în vârful lanţului trofic non-intervenţia, nici măcar urmărirea populaţiei la nivel de statistică şi cifre, înseamnă fără doar şi poate o creştere anuală, sigură, lentă a populaţiei de urs”, afirma și în octombrie.

Omul trebuie să intervină în păduri, a insistat din nou Tanczos Barna.

Omul trebuie să intervină. Aşa cum a spus un coleg de-al nostru, noi am fost aleşi de oameni şi noi trebuie să găsim soluţii pentru a proteja omul în primul şi primul rând.

Cu siguranţă, specia este strict protejată, populaţia de urs trebuie protejată şi trebuie să avem soluţii de protejare a habitatului, a zonelor de linişte, a pădurilor acolo unde trăiesc aceste efective, dar nu putem să ajungem ca jumătate din populaţia de urşi să părăsească habitatul natural şi să ne trezim cu ei în localităţi, în curţile şcolilor, în zona de deal şi de câmpie, pentru că încet încet acolo vom ajunge”.

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.