Printre cele mai valoroase obiecte furate de hoți de la expoziția “Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului şi argintului” realizată Muzeul Naţional de Istorie a României și Muzeul din Drents din Regatul Ţărilor de Jos este și coiful dacic de la Coțofenești.
Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia din tezaurul dacic furate sâmbătă la Muzeul Drents, din Assen, Olanda.
„Din primele evaluări această explozie a avut ca scop intrarea prin efracție în clădirea muzeului unde sunt expuse piese din tezaurul dacic al României. Autoritățile au informat că un număr de exponate din expoziție au fost furate de făptuitori încă neidentificați. Investigația și inventarul pieselor sunt în desfășurare”, a transmis Ministerul de Externe de la București.
Detalii despre jaf în LINK de mai jos
Citește și: Ţările de Jos - Explozie în apropiere de Muzeul Drents, din Assen, la o expoziție de obiecte dacice
Coiful de la Coțofenești este probabil cea mai populară piesă de aur antică provenind din România. Faima lui se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiție care tratează nu numai istoria artei și a prelucrării metalelor prețioase, dar și istoria politică și socială a vechilor populații care au trăit pe teritoriul actual al României.
Care este cea mai importantă piesă dacică furată din Olanda: Coiful de aur de la Coțofenești
În același timp, coiful de la Coțofenești este prezentat în toate manualele școlare de istorie destinate cursului primar, gimnazial și liceal, precum și în marile tratate de istorie editate în țară după 1960, conform historia.ro.
Începând cu anul 1972, coiful de la Coțofenești a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR fiind admirat de milioane de vizitatori din țară și din străinătate. Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice românești, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziții organizate în străinătate: Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florența și Lisabona.
Citește și: Ţările de Jos - Explozie în apropiere de Muzeul Drents, din Assen, la o expoziție de obiecte dacice
În ultimele decenii, această capodoperă a artei aurului, coiful de la Coțofenești, a fost prezentat în numeroase filme documentare, pe coperțile unor publicații, pe afișe, ilustrate, mărci poștale și chiar pe o emisiune monetară de aur lansată de Banca Națională a României.
760‰ aur
Puține descoperiri arheologice străvechi lasă o impresie atât de covârșitoare și o fascinație atât de profundă asupra privitorului, indiferent dacă este un profesionist sau un profan, asemenea coifului de aur de la Coțofenești.
A fost descoperit întâmplător de către un elev al școlii primare din localitate. în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Calota conică din foaie de aur (partea superioară lipseşte), este ornată de rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Frontalul dreptunghiular, decorat cu o pereche de ochi proeminenţi şi sprâncene răsucite în sus este tipic getic. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame. Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Aur = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰.
Citește și: În „orașul gladiatorilor” din Imperiul Roman, canalizarea încă funcționează. Sistemul are 2.250 ani
Cum a ajuns la Muzeul Național de Istorie
Revenind la descoperirea coifului, aceasta are o poveste plină de peripeții, ce merită cunoscută. În timp ce se afla cu oile la păscut, un copil, Traian Simion pe numele său, făcea monumentala descoperire, conform observatorulph.ro. Timp de mai bine de două săptămâni, băiatul a purtat coiful pe cap, în timp ce ducea animalele la păscut. Alături de frați se mai juca cu el prin casă, motiv pentru care s-au desprins din coif câțiva „bănuți” ce îl ornau. Tatăl copilului a luat într-o zi obiectul și l-a aruncat în vârful cotețului, unde a stat până în primăvara lui 1927.
Ulterior, Ion Marinescu -Moreanu, un comerciant respectat al vremurilor de atunci, achiziționează coiful cu suma de 30.000 de lei ( o sumă consistentă, echivalentă cu venitul pe mai mulți ani al unui țăran) de la localnicul Alexandru Simion, tatăl lui Traian Simion. De-abia în aprilie 1929, coiful de la Coțofenești intră în circuitul public și ajunge să fie achiziționat de către Ministerul Instrucțiunii Publice și Cultelor pentru Muzeul Național de Antichități. Odată cu înființarea Muzeului Național de Istorie a României, coiful intră în colecțiile acestuia.
Reamintim că autorităţile au informat, în urma exploziei care a avut loc sâmbătă dimineaţă, în apropiere de Muzeul Drents, din Assen (Ţările de Jos), care găzduieşte o expoziţie cu vechi obiecte dacice, un număr de exponate din expoziţie au fost furate de făptuitori încă neidentificaţi
