Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a punctat, potrivit Agerpres, că, în context, a fost subliniată necesitatea coordonării poziţiilor celor două state în contextul de securitate actual, marcat de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse în Ucraina şi a fost reiterat imperativul încetării imediate a acţiunilor militare ruse din Ucraina, fiind condamnate ferm şi apăsat atacurile Rusiei împotriva civililor.
„Consultările de astăzi au fost foarte consistente, atât în ceea ce priveşte intensificarea cooperării noastre bilaterale, cât şi în ceea ce priveşte coordonarea poziţiilor noastre în contextul de securitate actual, marcat de agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse în Ucraina. (...) În mod evident, subiectul major al discuţiilor noastre s-a referit la situaţia gravă de securitate din Ucraina, care afectează nu doar regiunea, ci întreg spaţiul european şi euroatlantic. Am subliniat imperativul încetării imediate a acţiunilor militare ruse din Ucraina, al retragerii trupelor ruseşti de pe teritoriul acestei ţări şi am condamnat din nou, încă o dată, ferm şi apăsat, atacurile Rusiei împotriva civililor", a afirmat Bogdan Aurescu.
Acesta a adăugat că, împreună cu omologul estonian, a condamnat ferm crimele comise la Bucea şi în alte localităţi din Ucraina.
Citește și: FOTO Legiunea Internațională, care luptă contra lui Putin, are 20.000 de soldați din 52 de țări
"Este clar, este fără niciun fel de urmă de îndoială că răspunderea aparţine Rusiei pentru aceste crime, pentru că ele au fost comise într-o zonă a Ucrainei în momentul în care această zonă era ocupată de către forţele armate ruse. Şi este foarte important ca toţi cei care au comis aceste fapte să fie investigaţi, să fie aduşi în faţa justiţiei şi să răspundă pentru faptele lor - este motivul pentru care atât România, cât şi Estonia şi alte state ale comunităţii internaţionale au cerut încă de pe 2 martie procurorului Curţii Penale Internaţionale să demareze o investigaţie cu privire la posibilele crime de război, crime împotriva umanităţii, crime de genocid, comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în acest context al conflictului declanşat în mod abuziv, în mod ilegal de Federaţia Rusă pe 24 februarie. În acest context, considerăm că este extrem de important ca procurorul Curţii Penale Internaţionale şi experţii care fac parte din biroul procurorului să se deplaseze imediat în Ucraina şi să înceapă investigaţia în zonele de la Bucea, respectiv în alte oraşe care sunt deja sub controlul autorităţilor ucrainene, pentru a culege elemente de probă în aşa fel încât dosarele care vor fi instrumentate să fie extrem de solide, deci este extrem de important ca Curtea Penală Internaţională să acţioneze imediat în acest caz", a declarat Aurescu.
Citește și: Viktor Orban ar fi câștigat un nou mandat de premier în Ungaria. Alianța Fidesz are 121 de mandate
Şeful diplomaţiei române a menţionat că au fost analizate modalităţi de coordonare comună, dar şi cu alţi aliaţi şi parteneri pentru a continua presiunea asupra Federaţiei Ruse, pentru a continua izolarea Federaţiei Ruse pe plan internaţional.
"România a susţinut şi continuă să susţină un răspuns cât mai ferm al comunităţii internaţionale, inclusiv prin adoptarea de noi pachete de sancţiuni din partea UE, sancţiuni care să fie robuste, care să fie solid fundamentate juridic, de natură să descurajeze escaladarea în continuare a conflictului de către Rusia. Ne aflăm într-un proces de discuţii la nivelul UE pentru adoptarea unui pachet suplimentar de astfel de sancţiuni. (...) Am vorbit astăzi şi despre importanţa securităţii energetice la nivel european şi pentru ţările noastre, inclusiv în contextul implementării de măsuri necesare pentru eliminarea dependenţelor de Federaţia Rusă. Am reiterat de asemenea că este importantă continuarea demersurilor pentru securizarea din punct de vedere energetic a Ucrainei şi a Republicii Moldova, care trebuie să beneficieze de sprijinul nostru", a afirmat Aurescu.
Ministrul a menţionat şi o altă temă de discuţie, aceea privind eforturile pe care România le-a făcut şi le face în continuare pentru a gestiona situaţia refugiaţilor din Ucraina, pentru a sprijini refugiaţii care intră în România şi care doresc să rămână în România.
Referitor la cooperarea economică, Aurescu a subliniat că discuţiile au vizat modalităţile de stimulare a comerţului bilateral, care, anul acesta, are o creştere de aproape 47% faţă de anul precedent.
"Am agreat împreună cu doamna ministru că trebuie să continuăm să sprijinim eforturile comunităţilor noastre de afaceri în acest sens, am şi menţionat, mai devreme, Forumul economic bilateral care va fi organizat. Sunt convins că vot fi identificate noi nişe de cooperarea pentru oamenii noştri de afaceri", a declarat Bogdan Aurescu.
Ministrul român al Afacerilor Externe a precizat că în cadrul consultărilor s-a discutat despre cooperarea în alte domenii sectoriale, cu accent pe digitalizare.
"De altfel, săptămâna trecută a avut loc o primă reuniune a grupului de lucru bilateral pe domeniul digitalizării, decizia de înfiinţare a acestui grup a fost luată cu ocazia vizitei pe care preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a făcut-o anul trecut la Tallin. Grupul de lucru are care obiectiv valorificarea experienţei Estoniei în domeniul e-guvernării în contextul eforturilor ţării noastre de implementare a soluţiilor digitale. Am discutat astăzi şi despre contribuţia importantă a Centrului de excelenţă NATO pentru apărare cibernetică de la Tallin, la a cărui activitate participă şi experţi din România", a afirmat Aurescu.
