Blaj. 100.000 de oameni la beatificarea episcopilor martiri

DE Petre Bădică | Actualizat: 04.06.2019 - 20:31

Blajul este un oraș mic din Transilvania cu o populație de 20.000 de locuitori. Deși, la slujba religioasă au fost prezenți 100.000 de credincioși, în oraș nu s-a resimțit afluența oamenilor veniți din Brașov, Sibiu, Alba, dar și din București sau Constanța.

SHARE

Am văzut mașini de Germania, Marea Britanie dar și din SUA. Deși numărul locurilor de parcare era limitat, localnicii au permis vehiculelor staționarea în fața caselor private. Cei mai mulți enoriași au sosit în oraș, la ora șapte, venind de la distanțe de 100-200 de kilometri. Poliția a fost o prezență discretă, iar numărul voluntarilor impresionant. Preoții au avut un cort rezervat unde s-au schimbat și au socializat.

Din dragoste față credință

Numele celor 7 episcopi greco-catolici uciși de comuniști din ură față de credință, în diferite locuri din România, între anii 1950 – 1970, au fost rostite, pe rând de Papa Francisc.

Episcopului Vasile Aftenie, Securitatea a încercat să-i monteze un proces politic, pentru a ascunde adevărata motivație a arestării, cea religioasă. În urma violențelor fizice și psihice suferite în timpul celor 10 luni de anchetă, la 25 martie1950 a suferit un accident cerebral.

Trimis la „spitalul“ închisorii Văcărești, a murit după alte 45 de zile, la 10.05.1950. În 1950, Traian Frențiu a fost transferat în închisoarea cu regim de exterminare de la Sighet. Deși s-a îmbolnăvit grav din pricina condițiilor de viață de acolo, n-a primit niciun fel de îngrijire medicală și a murit la 11 august1952, în celula 44, înconjurat de frații săi întru episcopat.

Știind că nu-și va renega credința catolică, Securitatea l-a maltratat pe Ioan Suciu în anchete dure în încercarea de a-l implica într-un proces politic. A murit de foame, la Sighet, în 1953.

Tit Liviu Chinezu s-a îmbolnăvit grav din pricina condițiilor de viață existente la Sighet. Neprimind niciun fel de îngrijire medicală, boala s-a agravat; a fost izolat într-o celulă, unde a murit după câteva ore, la 15 ianuarie 1955.

Ioan Bălan a refuzat să „treacă“ la ortodoxie în schimbul dreptului de a se întoarce la Lugoj pentru un tratament medical adecvat; acest lucru i-a grăbit moartea, survenită la 4 august1959.

Alexandru Ursu a trecut prin închisorile Gherla, Piteșit și Dej. În urma condițiilor de la Gherla (lipsă de apă, de aer, miros, alimentație precară, statul în picioare, pedepse, frig, lipsă totală de igienă), a murit de septicemie în 1963.

Iuliu Hossu  a fost închis, timp de șase ani, din 1948. Începând din august 1956, a fost izolat cu domiciliu obligatoriu la mănăstirea ortodoxă Căldărușani vreme de aproape 14 ani.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te