„Banchetul zeilor” și „Cina cea de Taină”, picturile „mixate” la show-ul de deschidere a Olimpiadei. Cine a urmărit ceremonia de deschidere a celei de-a XXXIII-a ediții a Jocurilor Olimpice de vară, a putut observa acel moment care a declanșat un scandal uriaș și protestele multor personalități, dar și grupuri creștine. În realizarea acestuia, realizatorii evenimentului s-au inspirat din două opere de altă, una mai faimoasă decât alta.
„Banchetul zeilor” și „Cina cea de Taină”, picturile „mixate” la show-ul de deschidere a Olimpiadei
Dacă despre „Cina cea de Taină” a marelui Leonardo da Vinci, Newsweek a scris AICI, mai jos ne vom ocupa de un alt moment din cadrul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris.
Este vorba de „tabloul” gândit de directorul artistic al evenimentului, Thomas Jolly, în care, parodierea „Cinei cea de Taină” este susținută de pariția unui alt personaj, ce s-ar dori Dyonisos (sau Dionis), omologul grec al zeului roman Bachus, care era, pentru antici, zeul vegetației, al pomiculturii și viței-de-vie, al vinului, extazului și fertilității.
Era însoțit de preotesele bacante la sărbătorile Bacchanalia, desfășurate toamna, la culesul viilor.
Citește și: Vasile Bănescu, iritat peste măsură de o scenă controversată de la Jocurile Olimpice 2024
Bacantele erau îmbrăcate în piei de cerb, purtând torțe aprinse și scoteau răcnete puternice, mai ales în timpul orgiilor unde Bachus/Dionysos era „șeful” petrcerii și al desfătărilor de tot felul.
De-a ungul timpului, numeroși pictori au abordat această temă, Dionysos fiind zugrăvit, mai mereu, în mijlocul unor festine somptuoase, cu mult vin, mâncare și, de asemenea, femei și bărbați dezbrăcați.
Scena realizată de organizatorii Olimpiadei a combinat de la un punct, din câte se pare, „Cina cea de Taină” cu tabloul „The Feast of the Gods” („Banchetul zeilor”), realizat de pictorul olandez Jan Harmensz van Biljert (1597-1671).
Lucrarea a fost realizată pe la 1635 sau 1640 și se află, la ora actuală, la Muzeul de Arte Frumoase din Dijon, Franța.
„Banchetul zeilor”, lucrarea pictorului olandez Jan Harmensz van Biljert - Foto: musee-magnin.fr
Artistul aparținea temporal „Epocii de aur” a picturii olandeze, dar era influențat artistic mai ales de marele Caravaggio, considerat precursorul stilului baroc.
„The feast of the Gods” („Banchetul zeilor”), realizat prin 1635 sau 1640 și îi înfățișează pe zeii adunați Muntele Olimp pentru un banchet de celebrare a căsătoriei dintre Thetis și Peleus, potrivit musee-magnin.fr/en.
În stânga sunt zeițele Minerva (Pallas Atena, la greci), Diana (Artemis), Marte (Ares) și Venus (Afrodita) însoțite de Cupidon, în timp ce Flora (Selene), zeița primăverii, stă în spatele lor.
Citește și: Jocurile Olimpice 2024. Parodierea Cinei cea de taină la show-ul inaugural are consecințe financiare
Apollo, purtând coroana sa și identificabil prin lira sa, prezidează în centrul mesei. Mai departe, îi putem vedea pe Hercule cu ghioaga sa și pe Neptun (Poseidon) cu tridentul său.
Anumiți zei sunt absenți, lucru sugerat de prezența păunului Iunonei (Hera) probabil pentru că pânza a fost tăiată pe partea stângă. Cu toții benchetuiesc întrun ospăț ce parcă vrea să sfideze toate problemele și lipsurile muritorilor de rând.
Tabloul „Bachus pe insula Naxos”, al pictorului francez Jacques Clement Wagrez - Foto: paintingz.com
Dar, poziționarea prsonajelor, de-a lungul unei mese lungi, a fost considerată de unii experți de artă drept o aluzie și parodiere a aceleiași „Cine cea de taină” a lui da Vinci.
De altfel, chiar pictoruli, van Bijlert a fost un personaj destul de straniu, fondator el însuși, în perioada activității sale de la Roma, a unei societăți artistice păgâne închinate cultului lui Bachus, denumită „Clica artiștilor”.
Aici, toți membrii societății își alegeau pseudonime din cultul zeilor antici Van Biljert avându-l pe cel de Enea, după numele eroului mitologic , fiu al Afroditei, care a participat la războiul troian și, scăpând cu viață a devenit, ulterior, străbunul întemeietorilor Romei, Romulus și Remus.
Practica ritualică a societății, asociată cu satanismul, afost în cele din urmă interzisă chiar de Papa Clement al XI-lea, în 1720.
Este posibil ca cei care au realizat acel „tablou” să fi avut în minte ca referință, și un strop din pictura lui Jacques Clement Wagrez (1846-1908), „Bacchus Sur L'ile De Naxos” („Bachus pe insula Naxos”, în care zeul este reprezentat așezat pe o parte și privind în zare.
Citește și: Un matematician a descifrat Codul lui Da Vinci și a anunțat anul exact în care vine sfârșitul lumii
Dar poziția lui pare asemănătoare cu cea adoptată de „Dionysos/Bachus” din momentul de la ceremonia de deschidere a Olimpiadei, când personajul colorat în albastru apare stând pe masă, în chip de zeu al vinului și plăcerilor reunit cu participanții la „Cina cea de Taină”, varianta Thomas Jolly.
Deși au stârnit mari controverse și proteste din partea grupărilor creștine, dar și a multor celebrităși, în frunte chiar cu non-conformistul miliardar Elon Musk, momentele respective nu au reprezentat decât o mică parte dintr-un show, totuși, inedit și grandios, desfășurat pentru prima oară în afara unui stadion, și care s-a încheiat apoteotic cu prestația rară a faimoasei Celine Dion.
