Praf în ochi în loc de transparență

DE Petre Bădică | Actualizat: 28.06.2019 - 16:45
Bucureștiul se blochează la orele de vârf

Curtea de Apel București a decis, toamna trecută, anularea hotărârilor Consiliului General prin care au fost înființate cele 22 de companii ale Primăriei Capitalei.

SHARE

Primăria București a investit aproximativ 2,8 miliarde de lei în companiile prin care Firea voia să internalizeze servicii precum: curățenia, iluminatul, paza etc.

Numiri în beznă

„La companiile municipale cei mai mulți bani s-au dus pe cheltuieli de personal. Iar, dacă ne uităm la numele celor din conducerea companiilor, regăsim persoane apropiate conducerii Primăriei.

Companiile municipale nu sunt, din start, un lucru rău. Dar, prin modul în care au fost constituite, Firea a reușit să dubleze administrația publică, aparatul administrativ din Primărie.

Numirile în fruntea acestor companii s-au făcut netransparent, ca și modul de cheltuire a banului public“, spune Elena Calistru.

În campania din 2016, Firea promitea: „implementarea metodei open-budget pentru București, o platformă informatică prietenoasă pentru analiza online a cheltuielilor și veniturilor din bugetul PMB“.

Gabriela Firea a refuzat dialogul cu Newsweek România care i-a cerut
să facă un bilanț al mandatului său de primar

„Pe partea de tarnsparență, Gabriela Firea a făcut pași înapoi. Aici, am în vedere îngrădirea accesului cetățenilor la ședințele Consiliului General, la numărul mare de decizii care nu au fost puse în procedură de transparență decizională.

În ceea ce privește investițiile publice, deși a avut la dispoziție cel mai mare buget local, nu a reușeșit să facă aproape nimic. Sume din bugetul de investiții au rămas neatinse“, spune Elena Calistru.

Legătura cu zonele limitrofe, ruptă

Mobilitatea este pariul pe care multe administrații din lume își propun să îl câștige.

În „Programul electoral pentru București“, Firea scrie corect: „Printr-o conectivitate crescută, Bucureștiul va oferi locuitorilor acces îmbunătățit la serviciile publice prin promovarea transportului public în defavoarea automobilului personal și prin realizarea unui sistem coerent de piste de biciclete.

Legătura cu zonele exterioare Municipiului București va fi realizată printr-un transport public regional, având la bază inelul de cale ferată, aspect care va conduce la creșterea accesibilității și implicit a calității deplasărilor dinspre și spre oraș“.

Ce s-a realizat? Sistemul de piste de biciclete nu s-a îmbunătățit. Au rămas cei 10 kilometri din perioada Oprescu, nefuncționali, dat fiind că nimeni nu curăță traseele de mașinile parcate neregulamentar. Legătura cu zonele exterioare ale orașului nu există.

O piedică o reprezintă lipsa podurilor supra sau subterane peste Centură, unde se formează, zilnic, cozi kilometrice. Inelul de cale ferată este perfect realizabil: este nevoie de o minimă reabilitare a gărilor și de introducerea unor garnituri de tren pentru a mări fluxul de acces spre oraș.

Singura măsură a fost introducerea unei subvenții pentru car-sharing dinspre localitățile limitrofe care nu poate fi controlată și a cărei eficiență nu poate fi măsurată.

Citește dosarul integral Falimentul nedeclarat al Bucureștiului

Trei ani de eșecuri mărețe ale Gabrielei Firea

Centrul cultural, înlocuit de chermeze

Subvențiile care omoară orașul

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.