Știați că: Transfăgărășanul a fost făcut în patru ani. Câți oameni au murit la construcția drumului

DE Alin Crișan | Actualizat: 22.08.2023 - 19:59
Transfăgărășanul a fost făcut în patru ani. Câți oameni au murit la construcția drumului - Foto: Arhivă/ Colaj/ Imagine cu caracter ilustrativ

Transfăgărășanul este cel mai celebru drum din România. Construit în doar patru ani, a fost prevăzut ca drum strategic. Proiectul a luat viața multor oameni.

SHARE

Transfăgărășanul este una dintre cele mai populare atracții turistice din România, însă cei care doresc să admire peisajul superb de munte și să se bucure de aerul curat la o altitudine de 2.000 de metri o pot face doar în perioada 1 iulie – 31 octombrie.

Știați că? Transfăgărășanul a fost făcut în patru ani

Transfăgărășanul era pentru o trecere rapidă peste munți, în caz de probleme cu URSS-ul.

Lacul Vidraru a fost creat artificial, prin apariția barajului, iar scopul era pragmatic: producerea de energie electrică. În secolul nostru nevoile oamenilor s-au diversificat. 

Citește și: Povestea aviatorului erou al României care a câștigat 55 de bătălii aeriene. A doborât avioanele SUA

Acum avem mai multe mașini și o dorință mai mare de a ne descoperi țara. Iar călătorului îi șade bine cu drumul, dar mai trebuie să se și oprească din când în când.

În cât timp a fost construit drumul „norilor”?

Construirea Transfăgărășanului a durat 4 ani (1970 – 1974), iar la realizarea lui au contribuit soldați, constructori civili și militari, simpli țărani, dar și intelectuali. Mulți dintre ei nu și-au dorit să fie trimiși la muncă în Făgăraș.

În proiectul inițial a fost inclus și un tunel de aproximativ 7 kilometri care ar fi evitat zona de gol alpin, pornind din zona cabanei Bâlea-Cascadă, trecând pe sub Căldarea Glaciară Bâlea și creasta Făgărașului și ieșind în zona Piscul Negru. Astfel, drumul ar fi fost deschis pe tot parcursul anului. Propunerea a fost abandonată din cauza costurilor mari și a dificultăților de realizare.

Până în acel moment, munții Făgăraș nu puteau fi traversați nici măcar călare, astfel că proiectul se anunța unul ambițios. Lucrările au demarat în martie 1970, iar problemele au apărut încă din primele ore de muncă.

Citește și: Cătunul din Ardeal care păstrează obiceiurile din vechea Europă. Localnicii stau în case de paie

Muntele era îmbibat cu apă, care țâșnea la suprafață când soldații loveau cu târnăcopul în stâncă. Cele mai dificile momente au fost însă cele în care masivul muntos era dinamitat. 6.520 tone de dinamită s-au folosit pentru a construi ceea ce mulți numesc cel mai frumos drum din lume.

Înainte de fiecare explozie, se formau lanțuri umane din soldați, iar stânca era luată la târnăcop și se planta explozibilul. S-a lucrat inclusiv iarna, pe zăpadă, ceea ce a făcut ca mulți dintre cei care au lucrat pe Transfăgărășan să sufere degerături sau să fie prinși de avalanșe.

Construit cu sacrificiul a sute de oameni

Accidentele de muncă și decesele provocate de acestea nu au oprit niciodată lucrările, nici măcar în cele mai aprige luni din an. Bilanțul oficial al celor care și-au pierdut viața pentru a construi cel mai frumos drum din lume, puntea de legătură dintre Muntenia și Ardeal, este de 40 de persoane. Se vorbește însă despre sute de oameni care au murit în avalanșe sau peste care s-au prăvălit stânci și au fost aruncați în prăpăstii.

Transfăgărășanul a fost inaugurat în anul 1974, iar în memoria militarilor care au lucrat la construirea lui au fost ridicate două monumente.

Din păcate, proasta educație a unora a făcut ca acestea să se deterioreze în timp sau să fie vandalizate. În septembrie 2009, la aniversarea a 35 de ani de la inaugurarea drumului, monumentele au fost restaurate integral de militarii Batalionului 136 Geniu „Apulum”.

Citește și: Legenda casei călăului din Moldova care înspăimântă vecinii și trecătorii: „Noaptea se aud urlete”

Astăzi, găsim „Poarta Geniștilor” pe versantul nordic, la cota 1.200. Pe un colț de stâncă stă scris pe o placă „Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc POARTA GENIȘTILOR.”

La cota 1.600 se găsește „Poarta Întâlnirii”. Pe placa monumentului scrie „În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc POARTA ÎNTÂLNIRII.”

Dacă ajungi vara asta pe Transfăgărășan, oprește-te pentru câteva minute în fața acestor monumente, bucură-te de peisajul unic în lume și gândește-te la cei care și-au dat viața sau au muncit din greu pentru ca România să aibă cel mai frumos drum din lume.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te