Revelioanele TVR de altădată. Structura programelor pentru noaptea dintre ani a „evoluat” de la „șopârlele” lui Toma Caragiu, la „Danga Langa” și mesajul „tovarășului”, de la concerte ale unor mari intepreți străini, la cântece patriotice în care era proslăvită doar figura „geniului din Carpați”.

Revelioanele TVR de altădată. De la „șopârlele” lui Toma Caragiu, la mesajul „tovarășului”

Primul program de Revelion făcut și de Televiziunea Română a fost cel de la finalul anului 1956 și a fot transmis din studiourile din strada Moliere, unde era sediul TVR, pe atunci.

„Cu prilejul Anului Nou, vă urăm «La mulţi ani!». Permiteţi-ne să vă oferim în dar un program din cântecele şi jocurile noastre româneşti. Ridicăm paharul în sănătatea voastră! Pentru pacea şi fericirea noastră, a tuturor!”.

Era 31 decembrie 1956 și mesajul a fost transmis de către prima crainică a Televiziunii Române, Cleo Stieber.

Spectacolul avea loc în direct de Anul Nou, astfel că artiștii și crainicii au fost nevoiți să facă numeroase repetiții.

Primul Revelion TVR n-a putut fi urmărit, însă, decât de către privilegiații sau norocoșii posesori ai unor televizoare, majoritatea importate din URSS.

Citește și: Secretul pentru ca salata boeuf să țină mai mult la frigider. Ce trebuie să faci când prepari salata

Pregătirile pentru programul de Revelion care a reprezentat și lansarea postului public de televiziune au început încă din ianuarie, pentru că resursele necesare realizării unui show live de o asemenea amploare erau unele foarte importante.  

Au cântat atunci Mihaela Cotaru, Luigi Ionescu și Orchestra de Estradă a Radiodifuziunii Române, dirijată de Sile Dinicu, conform gandul.ro.

Studiourile din strada Moliere au transmis Revelioanele, până în 1969., când TVR s-a mutat în sediul binecunoscut din Pangrati. 

Dar pregătirea lor a rămas la fel de minuțioasă, principalul responsabil cu realizarea lor fiind, o bună bucată de timp, celebrul Tudor Vornicu.

Pregătirea lor începea din luna ianuarie, când Tudor Vornicu strângea toţi marii creatori de texte de televiziune, şi îi „încuia” o lună într-o cabană de creaţie la munte.

Scheciurile lui Toma Caragiu au rămas unul dintre momentele meorabile ale Revelioanelor TVR - Foto: Facebook/Arhiva TVR

„În luna ianuarie, dacă era zăpadă, Tudor Vornicu trimitea deja echipe care să filmeze momente muzicale, momente speciale, care să fie în ambianţă de iarnă şi care să îmbrace frumos Revelionul care urma”, îşi amintea Sanda Cepraga, potrivit cronicaromana.net.

Nimic nu era lăsat la voia întâmplării. De la decor, costume, prezentările crainicilor şi până la încadraturi, totul era atent verificat.

În ultimele două luni, noiembrie şi decembrie, artiştii şi crainicii făceau repetiţii pentru spectacolul în direct de la trecerea în noul an.

Atât de mult se repeta, încât, la Revelionul din ’66, realizatorul Valeriu Lazarov a condus emisia fără desfăşurător…Motivul? Îl uitase într-un taxi.

Repetiţiile pentru scheciurile TV din noaptea dintre ani începeau în septembrie. Se filma, se viziona materialul, se repara, se filma din nou... Cenzura exista, dar calitatea materialelor „rămânea în picioare”, spunea și regreta Stela Popescu, o veterană a Revelioanelor, potrivit adevarul.ro.

„Câte lucruri a spus Toma (Caragiu - n.r.) şi câte lucruri au rămas necenzurate!”, se mai minuna artista. „De obrazul lui Toma, nici cenzorii nu le tăiau! Textele lui erau prea bine scrise, prea bine spuse şi gândite, iar cenzorii nu puteau tăia aşa, cu toporul!”, mai spunea iubita artistă.

Citește și: Toma Caragiu, timidul genial, muncea 17 ore pe zi. Moștenește talentul de la bunică. Moare la 54 ani

Dar și programele de Revelion au reflectat atmosfera politică din țară. de-a lungul timpului.

Dacă anii 60 și o bună parte din 70 au fost marcați de acea iluzie a „relaxării” promovată inițial de Ceaușescu, totul s-a schimbat spre finalul anilor 70 și mai ales de-a lungul anilor 80.

Discursul de la miezul nopții al „tovarășului” nici nu apărea în programul Revelionului 1971, de exemplu.

În schimb, programul era plin de momente de umor, muzică, ba chiar și de concerte ale unor intepreți străni celebri, precum Tom Jones și Mireille Mathieu.

Tot în această perioadă au făcut senzație scheciurile intepretate de inegalabilul Toma Caragiu. „Erau pline de „șopârle” care scăpau însă cenzurii, voit sau nevoit.

Au rămas memorabile „Moș Gerilă”, din Revelionul 1972, „Șopârla”, „N-ai pe cineva”, „Așa-i în tenis” și, mai ales, incredibilul scheci „Petrecerea continuă“, în care Caragiu îl interpreta pe muncitorul Gârneaţă, cel care avea sarcina de a organiza petrecerea de Revelion a întreprinderii unde lucra. 

Momentul a fost prezentat în cadrul Revelionului 1976 ce avea, din păcate, să fie și ultimul pentru Toma Caragiu, actorul murind la curemurul din 4 martie 1977.

Cei mai mari actori și cântăreți români completau un tablou la care românul e uita fascinat, Revelionul TVR fiind încununarea emisiunilor de peste an.

Programul Revelionului 1971 al TVR - Foto: arheo7tv.files.wordpress.com

Au apărut apoi momentele de neuitat cu „Nea Mărin”, personajul creat și interpretat de Amza Pellea.

Alături de nepotul Sucă și soția Veta, „Nea Mărin” oferea, dincolo de umorul copios și „șopârle” noi, strecurate cu abilitate. Și acestea au luat sfârșit în 1983, când marele actor a decedat.

Dar timpurile mai relaxate s-au dus odată cu creșterea puterii lui Ceaușescu și a familiei ale asupra partidului și statului, dar și cu decizia de a „dtrânge cureaua” națională pentru a plăti datoria externă a țării.

Treptat, programul de Revelion a devenit, în mare parte, doar o prelungire a emisiunilor ce-l preamăreau pe „cel mai iubit fiu al poporului”, „geniul din Carpați” „omul care se naște o dată la 500 de ani”.

 Astfel că, în fiecare an, la miezul nopţii, programul TVRa început să includă mesajul fostului dictator, care începea cu „dragi tovarăşi şi pretini” şi în care le vorbea românilor despre „realizările socialiste”.   

Mesajul lui Ceauşescu era urmat de Hora Unirii, după ce ceasul bătea prima oră a noului an, iar nelipsită de la încheierea programului de Revelion era „Periniţa”.

Citește și: Cum petrecea clanul Ceaușescu în stil capitalist de Crăciun? Cine era cel mai religios din familie?

Odată cu ritmurile îndrăgitului dans tradiţional românesc se dădea „stingerea” nopţii dintre ani, în jurul orei 02.00.

Programul de Revelion oferit de TVR  era redifuzat în următoarele două zile în cadrul emisiunii „Dacă doriţi să revedeţi”.    

Sigur, erau și momente muzicale și umoristice, dar prezența scenică a artiștilor era tot mai rigidă, costumația, coregrafia și decorurile, tot mai conervatoare, de parcă o mână invizibilă ne-ar fi aruncat înapoi în timp ori în spațiu, prin Coreea de Nord.

În ultimul Revelion realizat și difuzat de TRV în „epoca Ceaușescu”, cel din 1988, erau prezentate, printre altele, scheciul lung de zece minute, „Danga Langa”, cu Mitică Popescu și Florin Zamfirescu în rolurile principale, dar și microrecitalurile Corinei Chiriac, Mirabela Dauer, Angela Similea și al folkiștilor Ștefan Hrușcă și Vasile Șeicaru, potrivit realitatea.net.

Revelionul din 1989 - 1990 fusese deja înregistrat, dar Revoluția a schimbat total planurile și programul pentru primul Revelion liber al TVR.