Misterul statuilor de nobili daci de la Roma. De ce bustul lui Decebal se află la Vatican?

Misterul statuilor de nobili daci de la Roma. Înfrângerea din războaiele cu legiunile înpăratului Traian și transformarea statului condus de Decebal în provincie romană, nu a însemnat că dacii au dispărut din istorie.

Dimpotrivă, reprezentările artistice din unele dintre cele mai importante monumente imperiale arată că ei aveau un statut aparte pentru cuceritorii lor, inclusiv pentru împărați, chiar și la sute de ani de la înfrângerea din 106 d. Hr.

Misterul statuilor de nobili daci de la Roma. De ce bustul lui Decebal se află la Vatican?

Deși învinși în războaiele cu romanii, statul fiindu-le transformat în provincie a imperiului, dacii au rămas o prezență constantă în viața cuceritorilor. Și nu oricum.

Firește, cea mai cunoscută reprezentare artistică este Columna lui Traian, care înfățișează epopeea cuceririi Daciei lui Decebal.

Dar ea făcea parte dintr-un ansamblu mult mai mare, Forum Traiani - Forul lui Traian - ultimul for imperial construit în Roma, realizat de Apollodor din Damasc.

A fost realizat între Capitoliu și Quirinal, una dintre cele șapte coline ale Romei, locul unde acum este sediul președintelui Italiei. Se întinde pe o suprafață uriașă, de 275.000 mp, echivalentul a aproximativ 30 de terenuri de fotbal.

Citește și: Cine a fost strănepotul lui Decebal care a ajuns împărat roman? A vrut să creeze Imperiul Dacic

 Construcţia forului s-a făcut între anii 106-112, iar un an mai târziu a fost inaugurată şi Columna, În încăperea de la baza acesteia a fost depusă, ulterior, urna funerară a împăratului.

 La intrarea în piață exista un arc de triumf cu trei intrări, peste care trona o statuie a împăratului Traian într-un car tras de șase cai de bronz aurit.

În centrul pieței se înălța statuia ecvestră în bronz aurit a lui Traian, iar piața era înconjurată de un portic decorat cu busturi de daci, între care și bustul lui Decebal.

Forul lui Traian din Roma - Foto: Arhiva

Pe axa centală a pieței se afla și Basilica Ulpia, în care existau statui ale oamenilor iluștri și trofee de război dacice.

Dar să revenim la statuile de daci. De ce au fost făcute, câte sunt și de ce prezintă particularități ce le învăluie într-un mister greu de descifrat?

Istoricul de artă Leornard Velcescu s-a ocupat de această problemă, subiectul fiind tratat în teza sa de doctorat susținută la Sorbona.

Citește și: Misterul bisericii din Ardeal unde ar fi îngropat Longinus, generalul roman capturat de Decebal

„De la cele 12-14 statui prezentate în proiectul pentru teza de doctorat, în lucrarea pe care am susţinut-o la sfârşitul anului şcolar 2000 am adunat 130 de statui, corpuri, fragmente ş.a.m.d. de daci, realizate pentru Forul lui Traian şi răspândite în toată lumea.

Din 2000 încoace s-au mai adunat, iar în prezent am reuşit să contorizez peste 200, însă numărătoarea continuă. Trebuie spus că multe dintre ele au legătură cu toată familia tracă, nu doar cu geto-dacii”, a declarat Leonard Velcescu, potrivit historia.ro.

„Aceste statui sunt împrăştiate în muzeele din lumea întreagă, în rezerve şi în colecţii private. Cele mai multe dintre cele pe care le-am inventariat au făcut parte din Forul lui Traian: din curtea interioară, de deasupra porticului (fiecare statuie corespundea unei coloane) şi de pe faţada Basilica Ulpia”, a adăugat specialistul.

Statui de daci pe Arcul lui Constantin - Foto: peurmelestrabunilor.wordpress.com

Sunt mai multe lucruri care intrigă la aceste statui. În primul rând, multe dintre ele sunt realizate din porfir roșu, o rocă vulcanică la fel de dură ca diamantul, adusă din carierele din Egipt.

Această piatră regală (porfirul roșu) a fost considerată mult timp în Antichitatea romană monopol imperial. Materialul era extrem de scump și foarte greu de prelucrat.

Conform canoanelor din vremea aceea, porfirul roșu era folosit pentru a se sculpta doar împărații romani și anumite zeități.

Cu toate acestea, el este prezent în reprezentările dacilor așa-ziși  „prizonieri”. Apoi, e vorba de dimensiunile acestor statui, care ajung la 2,50 metri înălțime, iar cele de pe Basilica Ulpia aveau chiar 3 metri.

Citește și: Ce nume purtau dacii, de fapt? De la Daos la Geta, de la Biciclis la Dida. Care era cel mai comun?

„Cea mai importantă regulă era aceea că nu aveai voie să faci statui mai înalte decât împăratul, Traian în acest caz. În afara acestei statui ecvestre a împăratului, cunoaştem faptul că a mai fost una pe Columnă.

Dimensiunile celor două nu se cunosc cu exactitate, însă statuile lui Traian care s-au păstrat şi care se pot vizita azi în muzee precum Luvru, Toulouse, la Roma ş.a.m.d. măsoară în jur de 2,20 - 2,30 metri.

În aceste condiţii se pune o pertinentă întrebare, şi anume cum a fost posibil ca statuile dacilor să aibă 2,60 - 3 metri, aşadar mai mari decât statuia lui Traian?

Fără acordul împăratului este clar că artiştii nu ar fi putut să-i redea pe daci la dimensiunile acestea. Nu am încă un răspuns la această întrebare”, a mai spus Velcescu, potrivit sursei citate.

Bustul lui Decebal se află în Muzeul Vaticanului - Foto: peurmelestrabunilor.wordpress.com

Nici reprezentarea dacilor nu este obișnuită pentru niște „barbari” învinși. așa cum se întâmpla în cazul altor popoare cucerite de romani, precum celții sau alemanii. De regulă, aceștia erau înfățișați fiind legaţi cu lanţuri, cu cătuşe, şi nu doar de mâini, ci şi de gât.

Spre deosebire de reprezentările de pe Columnă, unde și dacii învinși apar în aceste ipostaze, în cazul acestor numeroase statui, ei apar cu mâinile împreunate în față, într-o postură asemănătoare cu cea a țăranilor români atunci când sunt în așteptare, sfidând parcă timpul.

Deși acea perioadă a însemnat un punct culminant al artei romane, nu apar nicăieri semne ale unor lanțuri ori funii cu care aceștia să fie legați.

Mulți sunt cu căciulă pe cap, semn al apartenenței lor la clasa nobiliară dacă - pileati (sau tarabostes cum le spuneau romanii) - dar sunt și oameni simpli, cu capul descoperit, din clasa inferioară, comati.

Citește și: Cum a provocat aurul dacic prima criză mondială? Romanii au prădat 166 de tone din Dacia

Forul lui Traian a rămas în stare intactă până în secolul al VI-lea, dar invaziile popoarelor migratoare l-au devastat. Însă cea mai mare lovitură a primit-o, paradoxal, în „epoca luminilor”, Renașterea, când, practic, a fost demontat.

De ce? Pentru că acest forum a fost făcut numai cu marmură colorată şi arăta superb; aşa că cei de atunci l-au demolat ca să-și facă vile, biserici şi palate. 

Replica statuii ce l-ar reprezenta pe Decebal se află pe Bd. Dacia din Capitală - Foto: Arhiva

„Din acest Forum a mai rămas o bună parte din aceste statui cu daci şi, bineînţeles, Columna. În rest, mai avem câteva coloane de la Basilică, pe care italienii le-au pus în picioare şi fragmente aruncate prin Forum”, a mai explicat Leonard Velcescu.

Un alt monument important pe care dacii sunt prezenți este Arcul lui Constantin, un arc de triumf ridicat pentru a marca victoria lui Constantin cel Mare asupra rivalului său Maxentius, în bătălia de la Podul Milvius, în 312.

Este vorba de faimoasa luptă înaintea căreia Constantin a văzut pe cer o cruce luminoasă și mesajul „Sub acest semn vei învinge!”, ce a însemnat începutul schimbării atitudinii imperiale față de religia creștină, ceea ce a dus, până la urmă, la oficializarea acesteia în Imperiul Roman.

În anul 315, la Roma, a fost finalizată construcția Arcului lui Constantin, situat în apropiere de Colosseum.

Acest arc de triumf este ultimul monument de mari dimensiuni al Romei imperiale. El îl reprezintă pe împăratul Constantin ca pe un continuator al celor mai mari împărați romani, renumiți pentru guvernarea înțeleaptă: Traian, cuceritorul Daciei (98-117), Hadrian (117-138) și Marcus Aurelius (161-180)

Arcul a fost construit cu materiale aduse de la alte monumente antice, mai ales din Forul lui Traian.

Pe acest arc triumfal, în partea sa superioară, atrag atenția opt statui de daci, impresionante ca dimensiuni, peste 3 metri înălţime, aşezate deasupra coloanelor care decorează cele două feţe ale arcului. 

Aceşti opt nobili daci uriaşi erau consideraţi de către daci semizei ocrotitori. Patru dintre ei erau semizeii care punctau momentele unei zile întregi, împărţite în segmente de câte şase ore. Corespundeau cu arhanghelii creştini şi fuseseră cei mai mari profeţi ai dacilor, scrie lyberti.com.

Se numeau Dionys , Oiagru, Orfeu şi Morfeu. Ei au rămas în folclorul mitologic românesc cu numele de Zorilă, Nămiezilă, Murgilă şi Miezilă. Ceilalţi patru fuseseră fraţii de cruce ai Gemenilor Divini.

Citește și: De ce strămoșii noștri s-au numit daci? De unde provine numele? Explicațiile date de istorici

De la aceştia provine numele satului Patru Fraţi din judeţul Ialomiţa, precum şi al unei cruci mari de piatră de pe teritoriul satului Broşteni, acelaşi judeţ.

Aceste opt divinităţi protectoare făceau parte din panteonul sacru al strămoşilor noştri.

Interesant este faptul că generalii lui Constantin nu apar pe Arc, însă apare, alături de aceste statui de daci luate din Forul lui Traian, şi un relief unde sunt sculptaţi soldaţi cu lupul dacic. Putem doar presupune că erau trupe auxiliare în armata lui Constantin.

„Ca o ipoteză de lucru putem spune că aceste trupe auxiliare i-au permis să câştige bătălia şi, din acest motiv, în onoarea lor, împăratul a decis să îi reprezinte pe Arc.

Din modul în care a fost construit acesta se vede că împăratul Constantin nu a avut timp de construcţii majore în Roma.

El a luat pentru Arcul său din construcţiile predecesorilor: de la Hadrian, de la Marc Aureliu şi de la Traian. Plus ce a făcut şi el: monumentul în sine şi câteva reliefuri”, a mai explica Leonard Velcescu.

Printre alte reprezentări de daci din Roma se află și un bust pe care specialiștii l-au identificat ca fiind al regelui Decebal.

El se află expus în sala Bracio Nuovo din Muzeul Vaticanului. Are o înălțime totală de 1,05 meri, doar capul avînd 0,60 metri. Personajul reprezentat seamănă izbitor cu imaginea lui Decebal de pe Columna lui Traian.

O replică a unei statui întregi de dac, al cărui chip aduce foarte mult, de asemenea, cu cel din bust, a fost donată Bucureștiului, prin eforturile făcute de Asociația Identitate Culturală Contemporană (AICC România).

Ea poate fi admirată, din martie 2020, pe Bulevardul Dacia. Statuia fost reprodusă prin tehnologie 3D de ultimă generație, de celebra Galerie de Artă Pietro Bazzanti e Figlio din Florența.

Prin urmare, dacii au reprezentat personaje extrem de importante pentru romani, chiar și după cucerirea statului condus de Decebal, inclusiv pentru împărați.

Dar cât de importanți au fost, de au fost sculptați în această manieră, aproape imperială, rămâne încă un mister ce trebuie descifrat.