Denumirea Munților Carpați este un lucru la care, probabil, nu prea ne gândum când ne „îmbătăm” de priveliștele superbe sau de aerul curat al acestora. Dar dacă ne întrebăm, totuși, de unde vine numele lor, atunci ar fi timpul să aflăm.
De unde vine denumirea Munților Carpați? Este al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa
Munții Carpați alcătuiesc al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa, întânzându-se pe o distanță totală de 1.500 de kilometri.
Nu sunt întrecuți decât de Munții Scandinaviei, cu 1.700 de kilometri. Impresiona,t nu?, pentru niște munți care nu ajung, totuși la altitudinile Alpilor, de exemplu.
Carpaţii se întind pe teritoriul a opt state europene: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia. Altitudinea maximă este pe Vârful Gerlachovski (2.655 de metri), din lanţul muntos Tatra, din Slovacia, conform ziaruldeiasi.ro.
Cu 800 de kilometri dintre cei 1.500, România deține peste jumătate din lungimea lanțului muntos, cea mai mare înălțime fiind cea a Vârfului Moldoveanu, din Munții Făgăraș, ce atinge 2.544 de metri. Lățimea lanțului montan variază între 12 km și 500 km.
Citește și: De unde vine numele României și de ce ne numim români? Istoricii vin cu explicații
Carpaţii s-au format cu milioane de ani în urmă prin încreţirea şi ridicarea treptată a straturilor pământului. De altfel, aici se găsește și cel mai mare lanț vulcanic din Europa.
În Carpaţii din România există peste 12.000 de peşteri, iar 76 dintre ele au o lungime mai mare de doi kilometri. Cea mai adâncă dintre ele este Izvorul Tăuşoarelor din Munţii Rodnei. Ea coboară la 415 metri sub nivelul mării.
În Munţii Carpaţi există și singurul lac vulcanic din România, lacul Sfânta Ana, un loc plin de legendă şi unde muntele anunţă cum va fi vremea.
Dar de unde le vine denumirea? Ei bine, conform lucrării „Géographie universelle” („Geografia universală”) de Emmanuel de Martonne, volumul IV : „Europe centrale”, apărută la Paris, în 1930 & 1931, numele ar veni de la cel al Carpilor.
Vârful Moldoveanu are înălțimea de 2.544 de metri - Foto: transfagarasan.travel
Aceștia au fost un trib dacic care a trăit pe teritoriul Moldovei între secolele al II-lea și al IV-lea. Aceștia au fost cuceriți de romani și în anii care au urmat carpii au asimilat limba latină.
Dar de unde provenea numele acelui trib dacic, ne-am putea întreba. Se pare că, etimologic, el ar pproveni de la un cuvânt proto-indo-european *sker-/*ker care înseamnă „piatră”. Acesta ar putea fi înrudit cu substantivul albanez karpë care înseamnă „stâncă”.
Mai există o variantă potrivit căreia cuvântul vine de la proto-indo-europeanul (strămoșul ipotetic al tuturor limbilor indo-europene) *kwerp care înseamnă „a întoarce, a îndoi” sau de la grecescul „karpos” care înseamnă „încheietură” făcând referire la forma lanțului muntos carpatic, scrie ro.wikipedia.org.
Munţii Carpaţi ascund mai multe formaţiuni din piatră şi rocă, dar modul în care ele s-au format rămâne încă un mister. Cele mai spectaculoase sunt Babele şi Sfinxul din Munţii Bucegi, Moşul şi cei 12 Apostoli din Munţii Călimani, Creasta Cocoşului din Munţii Gutâi, dar şi Tigăile din Munţii Ciucaş.
Unul dintre marile mistere ale Carpaților din România rămân vestitele tuneluri secrete dacice. Legendele susțin că aceste drumuri subterane au jucat un rol important în dezvoltarea economică a Daciei, scrie uzpr.ro.
În vremuri de război, ele erau folosite pentru a adăposti femeile și copiii alături de cele mai de preț comori. De asemenea, atunci când situația o cerea, dacii foloseau tunelurile pentru a traversa munții cât mai rapid.
De-a lungul timpului, au fost efectuate diverse măsurători în speranța descoperirii acestor tuneluri impresionante. S-au descoperit două treceri subterane care fac legătura între zona Bucegilor până în apropiere de Peştera Urșilor și Carpații Occidentali.
Mai mult, se presupune că aceste tuneluri au fost construite prin puterea magică a zeului suprem Zamolxe și că privite de sus formează un cap de lup imens, care are gura deschisă ca și cum s-ar arunca asupra prăzii sale, mai scrie uzpr.ro.
De asemenea, de-a lungul anilor, în jurul Sfinxului şi al Babelor s-au format mai multe mituri care le-au transformat într-o veritabilă atracţie turistică.
Una dintre cele mai îndrăzneţe teorii este aceia că Atlasul din Mitologia Greacă ar fi Vârful Omu şi că însuşi Prometeu (eroul mitologic care ar fi dăruit focul oamenilor) a fost înlănțuit de o stâncă de aici, de Zeus, iar un vultur îi devora ficatul zi de zi, acesta crescând la loc, în același ritm.
Se mai spune că Sfinxul şi Babele au fost făcute de daci, teorie alimentată de faptul că Sfinxul seamănă cu un cap de dac. În plus, are aceeaşi înălţime cu Sfinxul de pe platoul Giza, din Egipt, fapt care alimentează ideea că Sfinxul nu este o creaţie a naturii sau a extratereştrilor, ci a fost sculptat de mâna omului.
Geologii spun, însă, că oamenii nu au nicio legătură cu aceste stânci şi ele fiind formate prin procese naturale lungi de eroziune din cauza vântului, ploilor, dar și a înghețului și dezghețului periodic.
