De ce „războiul kebabului” nu afectează România? După ce guvernul turc a cerut recunoașterea döner kebab ca specialitate turcească, gustarea nocturnă preferată a tuturor este acum subiectul principal de discuție în Germania. Pe de altă parte, românii sunt cei mai mari consumatori de shaorma din lume, conform datelor din 2023.
De ce „războiul kebabului” nu afectează România? Românii, cei mai mari consumatori din lume
Dacă există un lucru care îi unește pe locuitorii Berlinului, acesta este apetitul pentru döner kebab.
Ceea ce îi atrage pe berlinezii înfometați este carnea de vită condimentată, gătită pe un grătar vertical, feliată subțire și stivuită într-o pâine, cu salată crocantă, adesea unsă cu sos de iaurt cu usturoi.
Este o versiune germană a tradiționalului kebab turcesc döner - aceeași carne servită pe o farfurie cu orez și salată.
Citește și: Cum au ajuns românii cei mai mari consumatori de kebab din lume. Un bucureștean are mii de comenzi
Cu toate acestea, dacă guvernul turc va reuși să obțină recunoașterea döner kebab ca specialitate turcească, fiecărui magazin döner din Germania - sunt mai mult de 1 000 numai în Berlin, conform Visit Berlin - i se va interzice în curând să vândă döner kebab sub acest nume.
Într-o cerere depusă recent la Comisia Europeană, guvernul turc a solicitat recunoașterea kebabului döner ca specialitate turcească, care s-a născut și s-a dezvoltat în Turcia de astăzi.
Aceasta i-ar conferi același statut ca pizza napolitană din Italia sau șunca Serrano din Spania. Numai kebab-urile care respectă criterii stricte ar putea fi numite döner kebab - iar versiunea „la pachet” din Berlin nu ar trece testul.
De aceea, între cele două țări s-a declanșat un adevărat „razboi al kebabului”. De altfel, Ministerul Federal al Alimentației și Agriculturii din Germania (BMIL) a fost una dintre cele 11 organizații care au formulat o obiecție.
„Am luat act de cererea Turciei cu o oarecare uimire”, a declarat un purtător de cuvânt într-o declarație pentru BBC.
„Döner kebab face parte din Germania, iar diversitatea metodelor sale de preparare reflectă diversitatea țării noastre - acest lucru trebuie să fie păstrat”, continuă declarația.
„În interesul numeroșilor fani din Germania, ne angajăm să ne asigurăm că döner kebab poate rămâne așa cum este preparat și consumat aici”.
Așa arată un döner kebab vândut de comercianții turci, pe străzile Berlinului - Foto: Profimedia Images
Versiunea berlineză a döner-ului, care de atunci a fost adoptată în toată Germania, a luat naștere la începutul anilor 1970, potrivit Visit Berlin.
„Războiul kebabului” încinge spiritele între Turcia și Germania
Crearea sa este revendicată de doi oameni diferiți. Mehmet Aygün și Kadir Nurman făceau amândoi parte din valul de „lucrători invitați” turci care au contribuit la avântul economic postbelic al Germaniei.
Ei au luat clasicul kebab turcesc döner și l-au transformat într-un sandviș ușor de consumat, care este acum o forță economică de sine stătătoare.
Citește și: Metoda prin care poți scăpa de kilogramele în plus, mâncând shaorma. Ce trebuie să faci?
Se estimează că umilul döner generează vânzări anuale de aproximativ 2,3 miliarde de euro numai în Germania și de 3,5 miliarde de euro în întreaga Europă, potrivit Asociației producătorilor turci de döner din Europa, cu sediul la Berlin.
Prețul său accesibil l-a transformat într-un instrument de acumulare de capital politic: la începutul acestui an, partidul german de stânga, Die Linke, a cerut guvernului să introducă plafonarea prețului döner, dar executivul a refuzat.
Ascensiuneaacestui umil sandviș la rang de aliment de bază zilnic a fost o realizare remarcabilă a unei generații de bărbați turci, potrivit lui Deniz Buchholz.
„Nimic nu a fost scris; rețetele lor au fost transmise din gură în gură. Societatea nu punea nicio valoare pe ceea ce făceau, dar ei făceau ceea ce făceau cu convingere”, a spus acesta, conform sursei citate.
Cu toate acestea, nu toată lumea crede într-un döner strict definit. Istoricul culinar Mary Ișın, care a scris pe larg despre istoria bucătăriei turcești, spune că a văzut döner-ul evoluând pe parcursul deceniilor în care a trăit în Turcia.
Pentru început, spune ea, döner-urile din carne de vită servite astăzi în toată Turcia sunt o inovație recentă.
„Am fost aici în anii '70 și döner era întotdeauna făcut cu miel. .Nu știu cum s-a întâmplat acest lucru, dar se pare că au convins oamenii că mielul este gras și rău pentru tine. Mulți oameni de aici nu se mai ating de miel - ei mănâncă doar carne de vită.
Și dacă îmi amintesc bine, ați avut doar niște ceapă feliată cu el. Nu ai fi avut roșii și ardei așa cum te forțează ei astăzi”, spune Ișın.
Ișın a cercetat istoria kebab-ului într-o lucrare intitulată „Ottoman Kebab Culture and the Rise of the Döner Kebab” („Cultura Kebabului Otoman și Ascensiunea Döner Kebab”).
„Este o istorie cu multe lacune uriașe”, spune Ișın, observând că expresia «döner kebab» nu apare, într-o sursă scrisă otomană, până în 1908. Și asta, deși primele reprezentări ale unui döner kebab prăjit pe un grătar orizontal datează din secolul al XVII-lea, în două picturi în miniatură dintr-o traducere turcă a poemului epic persan Shahnama.
„Există foarte, foarte puține informații despre el, dar știm că trebuie să fi fost acolo, pentru că dintr-o dată, în secolul al XIX-lea, turiștii străini vin și vorbesc despre döner kebab. Este ca și cum ar fi fost atât de răspândit încât nimeni [localnic] nu a văzut rostul de a vorbi despre el.”
Bucătăria otomană includea în mod tradițional o gamă largă de kebaburi sau carne prăjită, inclusiv bucăți mici de carne de oaie servite pe o frigare (șiș kebabı) și carne prăjită la cuptor (tandır kebabı).
Döner kebab, discuri de carne prăjite pe o țepușă rotativă (numele provine de la verbul „dönmek”, care înseamnă „a întoarce”), a fost inițial o mâncare de exterior, populară la picnicuri.
Citește și: Care este originea sarmalelor ? Cât sunt de românești? Ce țări își asumă inventarea lor?
Pe de altă parte, după 1990, în România a luat având consumul de shaorma, o rudă a kebabului - al cărei nume provine din „shawarma” arăbească, care a ajuns să fie echivalentul kebabului popular.
Dar varietățile în care este consumată - mai ales la shaormeriile stradale - nu mai au o legătură atât de strânsă cu döner kebab-ul original. La noi, carnea de pui este cea mai preferată, apoi cea de curcan și de vită, foarte puțini comandând-o pe cea cu miel.
Amestecul de carne, legume, sosuri și condimente este înfășurată într-un rulou din clătită ori foaie de pită. Iar cererea acestui aliment a fost explozivă de când românii i-au descoperit gustul.
România acoperea 69% din comenzile de kebab din regiunea Europei de Sud-Est, în 2023, românii comandând 4 milioane de bucăţi, conform datelor publicate, în această vară. de platforma de comenzi online Glovo
Astfel, România s-a situat pe primul loc la comenzile de kebab din ultimul an la nivel global, din toate cele 23 de ţări în care operează Glovo, conform modernbuyer.ro.
În topul sortimentelor de kebab comandate de utilizatori se numără shaorma mare de pui, kebab la farfurie mare, shaorma cu carne de curcan şi kebap de pui cu brânză.
