De ce e bine să mănânci pește în noaptea dintre ani? Tradițiile și superstițiile românilor de Anul Nou

Consumul de pește în noaptea de Revelion este un obicei vechi, încărcat de simboluri și semnificații, prezent în numeroase culturi din lume. Acest gest este asociat cu dorințe de bine, noroc și echilibru pentru anul care urmează.

De ce e bine să mănânci pește în noaptea dintre ani? Tradițiile și superstițiile românilor de Anul Nou

Peștele este văzut ca un simbol al progresului, deoarece se deplasează mereu înainte. Din acest motiv, mâncarea peștelui la trecerea dintre ani exprimă speranța unui parcurs lin în noul an, fără regrete sau piedici legate de trecut.

Citește și: Ce meniu de Revelion aveau românii în 1984? Nu lipseau pogăcelele și ciorba de potroace

În multe tradiții, peștele este legat de ideea de prosperitate și belșug. Solzii săi lucioși amintesc de monede, fiind considerați un semn al abundenței și al succesului financiar în anul ce începe.

Din punct de vedere religios, peștele are o puternică valoare simbolică în creștinism, fiind asociat cu Iisus Hristos. Astfel, consumul său la Revelion este perceput, în unele zone, ca un gest de binecuvântare și apropiere de credință.

În România, este o credință populară că dacă mănânci pește de Revelion, vei „aluneca” ușor prin necazuri și greutăți, la fel cum peștele se mișcă ușor prin apă.

Citește și: VIDEO Cum dansa Nicolae Ceaușescu la Revelionul din 1966? Decizia pe care a luat-o după eveniment

Tradiții de Anul Nou

Obiceiurile de Anul Nou ocupă un loc important în tradiția românească, fiind practicate pentru a aduce noroc, sănătate și belșug în anul care începe.

Plugușorul, rostit de cete de urători, vestește un an roditor și prosper, legat de muncă și roade bogate.

Sorcova, păstrată mai ales de copii, este un simbol al vieții, al sănătății și al bucuriei, fiind folosită pentru a transmite urări de bine celor dragi.

Citește și: Singur de Revelion? Ce să faci în noaptea dintre ani ca să nu fii trist sau să te simți al nimănui

Jocul Caprei, spectaculos și plin de energie, reprezintă fertilitatea, reînnoirea naturii și abundența, în timp ce Jocul Ursului, întâlnit mai ales în Moldova, are rolul de a alunga spiritele rele și de a aduce protecție și putere.

Colindul cu Steaua păstrează semnificația religioasă a sărbătorii, amintind de Nașterea lui Iisus Hristos și de credință.

Toate aceste obiceiuri, transmise din generație în generație, creează o atmosferă aparte la trecerea dintre ani și reflectă dorința oamenilor de a începe noul an cu speranță, armonie și împlinire.

Superstiții de Anul Nou

În noaptea de Revelion, românii aderă la diverse superstiții și tradiții, fiecare având scopul de a atrage noroc, fericire și prosperitate în noul an.

Aruncarea de Monede în Apă: Mulți români obișnuiesc să arunce monede în apă, cum ar fi râuri sau fântâni, la miezul nopții. Aceasta se face în speranța că gestul va aduce prosperitate financiară în noul an.

Săritul cu Piciorul Drept: Există credința că dacă sari în sus cu piciorul drept în noaptea de Revelion, vei avea noroc și protecție împotriva ghinionului în noul an. Acest gest este considerat a fi un mod de a “sări” peste dificultățile care ar putea apărea.

Căutarea Miresei sau Mirelui Imaginari: Se spune că, dacă o fată sau un băiat necăsătorit caută în noaptea de Revelion o imagine a unui mire sau a unei mirese în oglindă, acest lucru îi va aduce șansa de a se căsători în anul următor.

Hainele Noi: Tradiția purtării hainelor noi în noaptea de Revelion este încă foarte răspândită. Se crede că acest gest aduce prospețime și noroc pentru noul an, indicând o schimbare pozitivă în viața celui care respectă această tradiție.

Mesele Bogate: O masă bogată în noaptea de Revelion este considerată a aduce prosperitate și bunăstare în noul an. Bucătăria românească tradițională este plină de mâncăruri speciale pregătite pentru această ocazie, cu speranța că vor asigura o masă abundentă și variată pe tot parcursul anului, conform InfoCons.