Noul Papă va fi ales de Conclav începând de miercuri, 7 mai. Cei 133 de cardinali electori se vor reuni în Capela Sixtină unde vor începe ședințele de votare, care vor fi de maximum patru pe zi.
Viitorul Suveran Pontif va trebui să adune două treimi din voturile cardinalilor pentru a deveni urmașul Papei Francisc la conducerea Bisericii Catolice.
De când este Papa ales de Conclav? A 26-a oară când adunarea cardinalilor are loc în Capela Sixtină
Lumea întreagă așteaptă cu emoție alegerea urmașului Papei Francisc, cel care a trecut la cele veșnice în a doua zi de Paște, pe 21 aprilie, la vârsta de 88 de ani. Alesul va fi cel de-al 277-lea Pontif din istoria bisericii creștine.
De miercuri, 7 mai, în faimoasa Capelă Sixtină a Palatului papal vor începe lucrările Conclavului ce va reuni 133 de cardinali electori - doi retrăgându-se din diferite motive, iar alți 117 depășind vârsta maximă admisă pentru a participa la Conclav, de 80 de ani.
Conclavul, așa cum îl cunoaștem astăzi, datează din Evul Mediu și a fost instituit pentru a preveni o perioadă vacantă prelungită a scaunului papal (Sede Vacante), precum și interferențele externe în procesul de alegere a unui nou Pontif.
Citește și: Conclavul ce-l va alege pe noul Papă are 133 de cardinali. Cel mai tânăr are 45 de ani. Doi, retrași
Termenul „Conclav” provine din două cuvinte latine: „cum” (cu) și „clavis” (cheie). În terminologia bisericească, el desemnează atât locul retras în care are loc alegerea papală, cât și corpul de cardinali convocat acolo pentru a alege noul Papă.
De-a lungul secolelor, diverse reforme au modelat treptat procedura de alegere a Papei. Primele schimbări semnificative au fost introduse de Papa Nicolae al II-lea în 1059, prin bula „In nomine Domini”, care preciza că numai cardinalii îl pot alege pe Suveranul Pontif, potrivit vaticannews.va.
Lucrările Conclavului ce va alege noul Papă încep miercuri, 7 mai, în Capela Sixtină, pictată de Michelangelo - Foto: Profimedia Images
Înainte de aceasta, succesorul Apostolului Petru, cum este considerat orice papă, era ales cu participarea comunității bisericești: clerul evalua candidații propuși de credincioși, iar episcopii alegeau Papa.
Influențele externe și interferențele din partea puterilor politice ale timpului au jucat, desigur, un rol major în alegere, împiedicând adesea procesul electoral.
În 1179, Papa Alexandru al III-lea a promulgat Constituția „Licet de vitanda”, introducând cerința unei majorități de două treimi - un element-cheie care a rămas și astăzi.
Un nou Papă va fi ales pentru a 76-a oară de Conclav
Apoi a venit instituția Conclavului. Acest cadru a fost oficializat în 1274 de către Papa Grigore al X-lea în Constituția „Ubi periculum”, care a stabilit că, în viitoarele alegeri, cardinalii ar trebui să fie închiși în izolare „cum clave”, atât din interior, cât și din exterior.
Motivul: aceștia să se poată concentra doar asupra sarcinii lor de a alege următorul cap al Bisericii Catolice „fără nicio interferență politică sau personală”.
Acest lucru a urmat propriei sale alegeri, desfășurată în orașul Viterbo, în 1271, care a durat aproape trei ani (1268-1271), din cauza interferențelor externe, și este cunoscută ca fiind cel mai lung Conclav din istorie.
Povestea spune că în 1268, 18 cardinali s-au adunat în palatul papal din Viterbo pentru a-l alege pe noul papă, dar nu s-au putut decide.
Citește și: Cel mai lung Conclav de alegere a unui Papă a durat 3 ani. Cum se desfășoară votul cardinalilor?
Din frustrare, locuitorii din Viterbo au decis să îi închidă în palat și au zidit ușile. În cele din urmă, Teobaldo Visconti, pe atunci arhidiacon de Liege, care nu era cardinal și nici măcar preot, a fost ales papă, cu numele de Grigore al X-lea.
Astfel, Conclavul care va începe miercuri, 7 mai, pentru alegerea celui de-al 267-lea Papă din istorie va fi cel de-al 76-lea în forma pe care o cunoaștem astăzi și cel de-al 26-lea desfășurat în faimoasa Capelă Sixtină.
După emiterea noii Constituții papale de către Grigore al X-lea, primul Conclav oficial a avut loc la Arezzo, în Toscana, în 1276, el consfințind alegerea lui Inocențiu al V-lea.
Alegerea unui nou Papă va fi semnalizată prin fumul alb ce va ieși pe hornul amplasat pe acoperișul Capelei Sixtine - Foto: Profimedia Images
Trei secole și jumătate mai târziu, în 1621, Papa Grigore al XV-lea a introdus cerința votului secret și scris.
Ulterior, abia în 1904, Pius al X-lea a impus secretul cu privire la tot ceea ce se întâmplă în Conclav - chiar și după încheierea acestuia.
După Al Doilea Război Mondial, în 1945, Papa Pius al XII-lea a emis Constituția apostolică „Vacantis Apostolicae Sedis”, introducând noi reguli.
Din momentul în care Sfântul Scaun este vacant, toți cardinalii - inclusiv secretarul de stat și prefecții Congregației - își încetează funcțiile, cu excepția Camerlengo, a Penitențiarului și a Vicarului Romei. Ulterior, Papa Sfântul Paul al VI-lea a decretat că doar cardinalii sub 80 de ani pot vota.
Primul Conclav care a avut loc la Capela Sixtină s-a esfășurat în 1492. Deși fiecare Conclav a avut loc la Capela Sixtină din 1878, de-a lungul secolelor alegerile au avut loc în diverse locații înainte de a se decide asupra unui cadru fix.
Majoritatea au avut loc în Roma, însă, anterior, 15 au avut loc în afara Orașului Etern. Mai mult, unele Conclave au avut loc chiar și în afara Italiei.
Conclavul derulat între 1314-1316 a avut loc în Franța, iar un secol mai târziu, cel din perioada 1415-1417, a avut loc în Germania.
Citește și: Cine este singurul român din Colegiul Cardinalilor de la Vatican? De ce nu poate deveni Papă?
În Constituția sa apostolică „Universi Dominici Gregis” , Papa Sfântul Ioan Paul al II-lea a confirmat cea mai faimoasă capelă din lume, numită „Via Pulchritudinis” (Calea Frumuseții) ca locație oficială pentru alegerea noului Papă.
Prin urmare, de astăzi, cei 133 de cardinali care se vor întruni în acest spațiu decorat cu celebrele picturi ale lui Michelangelo, se vor întruni având misiunea desemnării succesorului Papei Francisc.
Încă de miercuri va avea loc primul tur de scrutin, urmând ca după aceea să existe un maximum 4 ședințe de votare în fiecare zi, două dimineața și două după-amiaza. până la alegerea unui nou Pap.
Reușita demersului Conclavului va fi anunțată lumii prin fumul alb ce va ieși pe hornul instalat pe acoperișul Capelei Sixtine, care l va înlocui pe cel negru - ce apare după fiecare scrutin în care nu s-a ajuns la nicio decizie.
