Cea mai cunoscută spioană din România a fost o mare necunoscută pentru marele public din toată lumea, tocmai prin natura muncii sale. Cu toate acestea, celebritatea i-a fost adusă prin faptul că l-a inspirat pe scriitorul și fostul ei coleg, Ian Fleming, în crearea personajului Moneypenny din faimoasa serie de romane, apoi de filme cu James Bond.
Cine a fost cea mai cunoscută spioană din România? A inspirat personajul Moneypenny din James Bond
Vera Atkins a trăit ca o ilustră necunoscută marelui public aproape toată viața sa. Dar autorul seriei de romane James Bond, scriitorul și fostul spion Ian Fleming, a cunoscut-o bine pe Vera, din perioada când au lucrat amândoi pentru Serviciul de Operații Speciale britanic, SOE (Special Operations Executive).
El s-a inspirat din personalitatea ei pentru a construi personajul Moneypenny, secretara șefei superagentului majestății sale, celebrul 007.
Pe numele său Vera Maria Rosenberg Atkins, ea s-a născut la 16 iunie 1908, în Galați, România, dintr-un tată evreu german și o mamă evreică britanică. Atkins era numele de fată al mamei, refugiată din Rusia în urma pogromurilor.
Citește și: Relații traumatizante cu Sean Connery. Producătorii serialului "James Bond" s-au certat cu actorul
Tatăl ei, Max Rosenberg, om de afaceri, bancher, născut în Germania, a avut succes în România, unde a făcut avere considerabilă. În anii ‘30 ajunsese să-l consilieze pe regele Carol al II-lea în chestiuni financiare.
Vera a primit o excelentă educaţie. A studiat limbi străine la prestigioasa Universitate Sorbona din Paris și a urmat o școală de perfecționare în Elveția.
Din păcate, tatăl a dat faliment în 1932 și a murit la scurt timp după aceea, forțând-o să se întoarcă în România, unde frecventează lumea bună bucureşteană.
După 1937, însă, politica României devenea tot mai pro-germană și antisemită. Fiind o femeie inteligentă, Vera Rosenberg a decis că ar fi timpul să plece din țară.
Ea s-a stabilit în Marea Britanie, țara de origine a mamei sale, Hilda, cu care a și locuit împreună pe toată durata celui de-Al Doilea Război Mondial.
Vera Atkins s-a născut în Galați, în 1908 - Foto: arhiva
Aici a început să folosească numele acesteia, Atkins, deși la origine acesta era de Etkins, conform rusi.org.
Ca străină, i s-a refuzat inițial permisiunea de a lucra. Dar în 1941, probabil prin intermediul unor contacte din perioada petrecută în România, a fost recrutată ca secretară în cadrul SOE, Serviciul de Operații Speciale britanic, înființat de premierul Winston Churchil.
Și-a găsit rapid un loc în Secția F (Franța și Belgia), ca asistentă a lui Maurice Buckmaster, șeful acesteia, iar mai târziu ca ofițer de informații și ofițer superior de stat major.
În momentul în care Secțiunea F și-a încetat activitatea în 1944, ea era, de fapt, șefa acesteia.
Totuși, Vera Atkins nu a fost niciodată trimisă în misiune și, la fel ca Buckmaster, nu avea experiență de teren.
Citește și: Cum a luat Florin Piersic bătaie de la Szobi Cseh, la filmări? Cine l-a salvat? „Îi cunosc părinții”
Sarcina ei specială era să se ocupe de agenții de sex feminin ai SOE: să le evalueze în vederea recrutării; să le aranjeze afacerile și efectele personale; și să le însoțească la aerodromurile de unde avioanele Lysander le trimiteau în misiunile lor în Franța ocupată.
A fost dedicată misiunii în a-și ajuta și îngriji fetele, dar, în calitate de membru al conducerii Secțiunii F, ea a fost, de asemenea, parte la greșelile și eșecurile SOE care au permis ca semnalele de securitate de la operatorii de radio capturați să fie ignorate și ca dovezile trădării de către unul dintre ofițerii SOE să fie ignorate.
Ca urmare a acestui fapt, 118 agenți SOE au fost descoperiți și arestați de naziști după parașutarea lor în Franța.
Până în februarie 1944, Vera Atkins a devenit cetățean britanic și a negat că ar fi comis vreo eroare în cadrul SOE, subliniind că agenții erau voluntari.
S-a alăturat Comisiei britanice pentru crime de război pentru a aduna dovezi în vederea urmăririi penale a criminalilor de război.
În această calitate a vizitat fostele lagăre de concentrare și a interogat gardienii, încercând să afle ce s-a întâmplat cu cele 118 persoane dispărute pe care le trimisese în misiune.
Deja își dăduse seama că ceva nu mersese chiar bine și se simțea parțial responsabilă de destinul acelor oameni pe care-i selectase și pregătise personal.
Memorialul din Valençay conține numele tuturor agenților SOE dispăruți în misiune în Franța, în Al Doilea Război Mondial, despre a căror soartă a aflat Vera Atkins - Foto: arhiva
În 1947 i s-a spus că SOE urma să fie desființat, iar cercetările sale nu mai puteau fi finanțate. Folosindu-se de contactele sale din cadrul MI6 (British Military Intelligence, Secțiunea 6), a obținut finanțare pentru a-și continua activitatea.
Dar a fost nevoită să-și schimbe serviciul, începând să lucreze pentru Biroul Central pentru Vizite și Schimburi Educaționale al UNESCO, ca șef de birou din 1948 și director din 1952. S-a pensionat anticipat în 1961 și s-a retras la Winchelsea, în East Sussex.
Ea a continuat să caute prin documente, susținând că „nu le putea abandona memoria”. Atkins a explicat acest luru astfel: „Am fost probabil singura persoană care putea face asta. Trebuia să cunoști fiecare detaliu al agenților, nume, nume de cod, fiecare fir de păr de pe capul lor, pentru a le depista urmele”.
Deși nu i-a găsit niciodată pe toți, a reușit să-i identifice pe majoritatea, munca sa stând la baza Listei de Onoare de la Memorialul SOE Valençay, dezvelit la 6 mai 1991, în Loire, Franța, conform warhistoryonline.com.
Acesta conține numele a 104 persoane - 91 de bărbați și 13 femei - care și-au dat viața pentru a-i elibera pe francezi.
Citește și: Cine a fost Mihai Caraman, spionul român care a speriat NATO? A murit la vârsta de 95 de ani
Numele și viața Verei Atkins au rămas necunoscute marelui public până la moartea ei, survenită pe 24 iunie2000, la vârsta de 92 de ani.
Până atunci, de la plecarea din SOE, în 1947, existența și faptele sale au fost învăluite într-o discreţie absolută. A refuzat să dea interviuri, să fie personaj în cărţi de istorie sau în filme.
Totuşi, în 1987, președintele Franței, Francois Mitterand, i-a acordat Legiunea de Onoare, fără să intre în detalii asupra meritelor ei reale – şi faptul i-a uimit pe toţi, atrăgând încă o dată atenţia asupra femeii care trăia departe de ochii presei.
De asemenea, în 1997, Vera a primit gradul de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic.
Abia dupa moartea sa, cartea „Spymistress. The life of Vera Atkins, the greatest female secret agent of World war 2”, de William Stevenson, apărută în 2007, a dezvăluit cine a fost cu adevărat Vera Atkins cea născută în Galați.
