Care a fost prima navă românească ce a făcut înconjurul lumii? Deși la ora actuală flota comercială a țării noastre e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire, a fost o vreme când navele cu tricolorul pe catarg străbăteau mările și oceanele lumii.
Care a fost prima navă românească ce a făcut înconjurul lumii? Voiajul a durat 144 de zile
Povestea acestei nave este, într-un fel, cea a măririi și decăderii flotei comerciale a României.
Cargoul București a fost construit în 1962 la Șantierele 3 Mai din Rijeka, fosta Iugoslavie, în Croația de azi, pentru Navrom Constanța.
Principalele sale caracteristici erau: lungime - 152,25 m, lățime - 18,80 m, tonaj - 12.961 tdw/ 9.224 Gt. Era propulsată de un motor Sulzer, model 8-SD-72, fabricat la Winterthur/Elveția, ce dezvolta 5.600 CP., nava putând dezvolta o viteză maximă de 15 noduri.
În 1963, cargoul, cu un echipaj de 50 de oameni, avându-l la comandă pe căpitanul de cursa lungă Liviu Neguț, a fost prima nava românească care a făcut înconjurul lumii.
Citește și: Tragica poveste a navei Mogoșoaia scufundată cu sute de oameni. Comuniștii au mascat evenimentul
Nava a plecat la dată de 11 august1963 din portul Constanța, și avea să revină în țară, în același port, pe 23 decembrie 1963, după un voiaj care a durat 144 zile, conform marinarii.ro.
Cargoul București a navigat către vest, fiind încărcat cu tractoare, instalații pentru o fabrică de ciment și zahăr pentru Cuba.
Cargoul București a sfârșit la fier vechi, în 1990 - Foto: marinarii.ro/Cristian Munteanu/Michael D.J. Lennon (imagine cu rol ilustrativ)
După o escală în Gibraltar, a urmat traversarea Atlanticului, după care a ajuns la Havana, în Cuba, unde au fost descărcate mărfurile.
A urmat trecerea prin canalul Panama, unde cargoul a fost supus unui amănunțit control de către autoritățile americane care asigurau securitatea canalului, motivul fiind acela că România făcea parte din blocul comunist.
Cargoul și-a continuat apoi călătoria, ajungând în Honolulu, apoi în porturile chinezești Xingjiang, Shanghai, Dalian și Guangzhou.
Din China, nava a încărcat mingi de ping-pong, stilouri, pixuri, articole de băcănie, fontă și motostivuitoare, toate având destinația România.
A urmat apoi voiajul către țară, cargoul traversând strâmtoarea Malacca, Golful Aden, Marea Roșie, Canalul Suez, apoi Marea Mediterana, strâmtorile Dardanele și Bosfor, apoi Marea Neagră și ajungând cu bine în portul de plecare, Constanța.
Majoritatea voiajelor pe care nava le-a efectuat ulterior aveau să fie doar către porturile Asiei de sud-est. A navigat pentru Navrom Constanța până în 1990, an care a găsit cargoul tras la cheu, la Midia.
Apoi, după căderea regimului comunist, a urmat mult controversata odisee a vânzării flotei românești.
Ce-i drept, la jumătatea anului 1989, cu șase luni înainte de Revoluție, aproximativ 40% dintre cele 321 de nave ale Navrom stăteau trase la cheu din motive tehnice, iar compania adunase datorii de 28 de milioane de dolari, potrivit marina-noastra.ro.
Astfel, în februarie 1990, Navrom a hotărât vânzarea a 24 de nave care nu mai corespundeau din punct de vedere tehnic.
Citește și: România nu are nave de luptă, dar face pentru alții. Platformă militară livrată pentru Pakistan
Laa 30 martie 1990 a fost semnată o convenție cu ICE Contrasimex din București, care urma să se ocupe de vânzarea navelor, recomandarea fiind ca 11 dintre ele să fie vândute în bloc la fier vechi.
Printre cele 11 nave - care, ulterior, au devenit 13 - s-a regăsit și cargoul București Câștigătorul licitației organizate pe 12 aprilie 1990 a fost desemnat firma turcească OG Gemi Sokum SA.
Prețul oferit pentru tona de fier vechi a fost cuprins între 90-108 dolari. Astfel, cele 13 nave au fost vândute turcilor pentru aproximativ 2,7 milioane de dolari, mai notează marinarii.ro.
Cargoul București a fost remorcat de la Midia cu destinația Aliaga, în Turcia, unde a ajuns pe 19 septembrie 1990, fiind ulterior dezmembrat.
Așa s-a încheiat povestea tristă a primei nave românești care a făcut o călătorie în jurul lumii, la aproape 450 de ani de la prima ispravă de acest gen, cea a navigatorului portughez Fernando Magellan.
