Colea Răutu a jucat în zeci de filme, fiind îndrăgit în Toate pânzele sus, Nea Mărin Miliardar, Mihai Viteazul, Revanșa, Micrea, Răpirea fecioarelor, Nemuritorii sau Pistruiatul.
A jucat multe roluri de băiat rău și despre el s-a spus că e „actorul care s-a născut călare” pentru că a jucat în multe filme de acțiune.
A jucat cu toți marii actori ai României: Amza Pellea, Ion Besoiu, Mircea Albulescu, Gheorghe Dinică, Ilarion Ciobanu.
Contează și publicul
Astăzi, se împlinesc 14 ani fără marele actor, care a murit pe 13 mai 2009.
Încercând să dea o definiție talentului și vocației, a spus: „Talentul trece deopotrivă prin suflet şi spirit, n-a putut fi definit de nimeni sigur, există actori culţi şi actori cultivaţi, actori cerebrali care-şi construiesc personajele pe criterii logice. Intuiţia însă, cred că funcţionează într-o sferă limitată de situaţii: în viaţă ca şi în artă. Eu nu ştiu cât talent am, dar ştiu să mă desprind din viaţă foarte mult...
Contează şi publicul în faţa căruia evoluezi pentru că în spectacol există dublu schimb: se oferă şi se primeşte. Pe spectator trebuie să-l faci să înţeleagă că arta nu-i o joacă-în-joacă, ci un lucru serios, cu rezonanţă în inima şi judecata lor”.
Colea Răutu era numele său de scenă
Se născuse ca Nikolai Rutkovski, la 28 noiembrie 1912, în Limbenii Noi, judeţul Bălţi, astăzi în Republica Moldova. Tatăl, de origine poloneză, era de profesie mecanic de locomotivă, iar mama sa, basarabeancă, era educatoare.
La 13 ani, Colea pleacă din Chişinău spre Bucureşti, va locui în gazdă la un meşter angajat la Uzinele Mociorniţa şi se încscrie în echipa de fotbal a uzinei.
Citește și: „Pistruiatul” spune că Sergiu Nicolaescu i-a oprit cariera de actor. Nu s-a gândit la mine. Era rece
Cu o voce gravă, Colea Răutu e primit în corul Operei din Cluj, iar mai apoi, în anul 1929, intră în teatru ca figurant la un festival al unei mari actriţe din acea vreme, Nelli Nicolau.
Pendulează între fotbal și teatru. Dar, când e primit în trupa de teatru Cărăbuș renunță la sport.
Citește și: Ovidiu Iuliu Moldovan, pe urmele tatălui dispărut pe front. S-a lepădat de lume după moartea mamei
„Ţi-a ieşit coşaru-n drum”, creat de Gherase Dendrino, cu Colea în rol principal s-a jucat în peste 150 de reprezentaţii, fiind ovaţionat, la scenă deschisă.
În al Doilea Război Mondial, se înrolează pe front alături de Constantin Brezeanu, care juca la Teatrul “Nottara”, cei doi cântând şi încercând să ridice moralul ostaşilor armatei române. Din 1952 este actor la Teatrul Giulești.
În 1956, în chiar anul apariţiei televiziunii la noi, apare pe micul ecran într-o emisiune alături de Ioana Radu, Mia Braia şi Gică Petrescu, publicul având ocazia să îl cunoască şi să-i aprecieze calităţile artistice.
Despre petreceriule cu Dinică și Iordache
Soția lui Colea Răutu a oivestit despre petrecerile la care Colea participa alături de numele mari ale cinema-ului românesc.
“Colea era bun prieten cu Sergiu ( Nicolaescu- n.r.). Venea la ziua lui Colea. Dar dintre prietenii lui, mi-a plăcut foarte mult Ștefan Iordache. De Gheorghe Dinică nu mi-a plăcut. Toată lumea zicea: «Vaai, când se îmbată Dinică e nenorocire!». Eu l-am prins și beat și a fost la locul lui, dar câteodată când bea mai mult, era groaznic. Bea și Colea. Dar el când avea a doua zi ori repetiție, ori filmare, nu bea”, mai povestește soția regretatului actor, Magda, pentru Libertatea.
“Ieșeam seara cu băieții. Toți dădeau telefon aici. «Unde ne vedem diseară?» Vara ieșeam la Cina și iarna, la Athénée Palace. Mai mergeam și vara la Athénée, că avea și grădină. Ieșeam cu Mișu Fotino, cu Dan Puican, cu regizorul de la Teatru Național, cu băieții, cu fetele. Întotdeauna noi beam bere. Iarna, Colea și băieții mai luau o vodcă de 50, mică, și pe urmă o sticlă de vin. Eu beam bere”, a mai spus actrița.
Moare la 95 de ani
Colea Răutu s-a stins din viață la vârsta de 95 de ani, pe 13 mai 2008. Suferea de mai multă vreme de o boală incurabilă. La înmormântare au fost prezenți colegi de platou: Sergiu Nicolaescu, Mitică Popescu, Ștefan Iordache, Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, Ștefan Velniciuc, Nicu Constantin, Moica Ghiuță sau Ioana Pavelescu.
Câteva filme în care a apărut
Din bogata sa filmografie mai amintim: "Dincolo de brazi" (1957), "Bijuterii de familie" (1957), "Soldaţi fără uniformă" (1960), "Setea" (1961), "Vară romantică" (1961), "Lupeni 29" (1962), "Pisica de mare" (1963), "Lumina de iulie" (1963), "Castelanii" (1964), "Răscoala" (1965), "Procesul alb" (1965), "Neamul Şoimăreştilor (1965), "Vremea zăpezilor" (1966), "Haiducii" (1966), "Fantomele se grăbesc" (1966), "De trei ori Bucureşti" (1967), "Haiducii lui Şaptecai" (1971), "Serata" (1971), "Zestrea domniţei Ralu" (1971),
"Săptămâna nebunilor" (1971), "Pădurea pierdută" (1971), "Facerea lumii" (1971), "Ultimul cartuş" (1973), "Explozia" (1973), "Apachen" (1973), "Despre o anumită fericire" (1973), "Fair Play" (1977), "Regăsirea" (1977), "Pentru patrie" (1978), "Revanşa" (1978), "Drumuri în cumpănă" (1978),
"Nea Mărin miliardar" (1979), "Ultima noapte de dragoste" (1980), "Mihail, câine de circ" (1979), "O lume fără cer" (1981), "Capcana mercenarilor" (1981), "Duelul" (1981), "Întâlnirea" (1982), "Viraj periculos" (1983), "Acţiunea Zuzuc" (1984).
