VIDEO Adrian Zuckerman: România poate deveni un centru al tehnologiilor de încredere pentru SUA, NATO și UE

În discursul său, diplomatul a cerut aprofundarea parteneriatului româno-american dincolo de cooperarea militară, către inteligență artificială, comunicații sigure, infrastructură critică și inovare.

Când dependența tehnologică devine vulnerabilitate națională

„Ne întâlnim într-un moment în care tehnologia transformă economiile, securitatea națională și democrațiile. Întrebarea nu mai este pur și simplu ce tehnologie putem achiziționa, ci în cine putem avea încredere și ce se întâmplă dacă luăm o decizie greșită. Tehnologia înseamnă securitate națională”, a declarat Zuckerman.

Citește și: VIDEO România, în fața unei alegeri strategice: cine controlează tehnologia ne poate controla și viitorul

Fostul ambasador a arătat că această problemă este deosebit de importantă pentru România, membră NATO situată lângă Ucraina și Marea Neagră.

„Rețelele noastre energetice, comunicațiile, sistemele financiare, capacitățile militare și serviciile publice depind de infrastructură digitală. Dacă această infrastructură este compromisă sau controlată de actori ostili, dependența tehnologică devine o vulnerabilitate de securitate națională. Securitatea, transparența, fiabilitatea și răspunderea trebuie să conteze. Tehnologia de încredere nu este doar un avantaj comercial. Este un activ strategic.”

„România trebuie să fie mai mult decât un consumator”

Zuckerman a susținut că țara noastră are o bază de competențe care poate contribui la apărarea infrastructurii aliaților și la dezvoltarea unor noi produse exportabile.

„Inginerii, cercetătorii, specialiștii în securitate cibernetică și antreprenorii României sunt resurse naționale. Țara ar trebui să fie mai mult decât un consumator de tehnologie dezvoltată în altă parte. Poate deveni un centru al tehnologiilor de încredere, creând, securizând și exportând soluții pentru România, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană. Cercetarea românească poate să se transpună în afaceri, locuri de muncă bine plătite și exporturi.”

Pentru aceasta, fostul ambasador a invocat necesitatea unor parteneriate mai puternice între universități și industrie, investiții în cercetare, acces la capital și reguli previzibile.

Dezinformarea nu urmărește doar răspândirea unei minciuni

O parte importantă a discursului a vizat atacurile informaționale asupra societăților democratice. Potrivit lui Zuckerman, actorii ostili nu au întotdeauna nevoie ca publicul să creadă o anumită minciună: uneori urmăresc distrugerea încrederii în însăși posibilitatea de a distinge adevărul.

„Scopul lor nu este adesea să-i facă pe oameni să creadă o singură minciună, ci să-i facă să se îndoiască de tot, să ajungă la concluzia că adevărul nu poate fi cunoscut și că democrația nu poate oferi rezultate. Dar apărarea democrației nu trebuie să însemne reprimarea criticilor legitime sau a opiniilor nepopulare. Libertatea de exprimare nu este un obstacol în calea securității. Este o temelie a rezilienței democratice.”

Zuckerman a insistat și asupra sprijinirii Ucrainei, susținând că apărarea independenței unui stat democratic are consecințe pentru securitatea tuturor aliaților.

„Democrația nu este de vânzare. Suveranitatea niciunei națiuni, libertatea cetățenilor sau dreptul de a-și alege viitorul nu ar trebui cumpărate, constrânse ori negociate prin corupție, ingerințe electorale ascunse sau manipulare digitală”, a concluzionat fostul ambasador.