VIDEO România, în fața unei alegeri strategice: cine controlează tehnologia ne poate controla și viitorul

Tehnologia a devenit una dintre principalele componente ale securității naționale, iar deciziile privind furnizorii de echipamente, infrastructurile digitale și inteligența artificială vor influența atât independența statelor, cât și viitorul economiilor acestora. Pentru România, aflată pe flancul estic al NATO și în apropierea războiului din Ucraina, miza este cu atât mai importantă.

Aceste teme au fost dezbătute luni, 19 octombrie 2026, la Universitatea Româno-Americană din București, în cadrul conferinței „Trusted Tech Dialogues – 2026 | Technology, Trust & Freedom”, organizată de Alianța, împreună cu RePatriot și Universitatea Româno-Americană. Evenimentul a reunit diplomați, reprezentanți ai instituțiilor de securitate, specialiști în tehnologie, experți militari și jurnaliști.

Universitățile au o responsabilitate care depășește predarea competențelor tehnice: pregătirea unor tineri capabili să judece critic informațiile produse și distribuite cu ajutorul inteligenței artificiale. Mesajul a fost transmis de Costel Negricea, reprezentantul Universității Româno-Americane, în deschiderea conferinței Trusted Tech Dialogues – 2026.

În intervenția sa, Negricea a pus în legătură formarea profesională, cercetarea universitară și apărarea valorilor democratice, argumentând că nicio soluție tehnică nu poate înlocui discernământul uman.

„Niciun sistem tehnologic nu poate înlocui judecata umană. Aici universitățile au o mare responsabilitate. Astăzi introducem inteligența artificială și gândirea critică în educație, încurajând în același timp inovația responsabilă”, a spus Costel Negricea.

Adrian Zuckerman: România trebuie să producă tehnologie, nu doar să o cumpere

Fostul ambasador al Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman, a avertizat că tehnologia nu mai poate fi privită exclusiv din perspectivă comercială. Controlul asupra infrastructurilor digitale poate deveni un instrument de presiune politică și militară.

„Întrebarea nu mai este pur și simplu ce tehnologie putem achiziționa, ci în cine putem avea încredere și ce se întâmplă atunci când luăm o decizie greșită. Tehnologia înseamnă securitate națională. Pentru România, aceasta nu este o problemă abstractă. Rețelele noastre energetice, comunicațiile, sistemele financiare, capacitățile militare și serviciile publice depind de infrastructura digitală. Dacă această infrastructură este compromisă sau controlată de actori ostili, dependența tehnologică devine o vulnerabilitate de securitate națională”, a declarat Adrian Zuckerman.

Acesta a susținut că România are resursele umane necesare pentru a deveni un producător de soluții tehnologice destinate inclusiv aliaților din NATO și Uniunea Europeană.

„Inginerii, cercetătorii, specialiștii în securitate cibernetică și antreprenorii României sunt resurse naționale. Țara ar trebui să fie mai mult decât un consumator de tehnologie dezvoltată în altă parte. Poate deveni un centru al tehnologiilor de încredere, care creează, securizează și exportă soluții pentru România, Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană.”

Len Khodorkovsky: România poate deveni indispensabilă economiei tehnologice mondiale

Len Khodorkovsky, fost oficial al Departamentului de Stat american pentru Strategie Digitală Foto: Repatriot

Invitatul special al conferinței, Len Khodorkovsky, fost oficial al Departamentului de Stat american pentru Strategie Digitală, a explicat că actuala competiție pentru supremație tehnologică nu se desfășoară doar între companii sau state, ci și între modele politice diferite.

„Competiția definitorie a vremurilor noastre nu este pur și simplu între națiuni și frontiere. Este între libertate și tiranie. Iar tehnologia este acum principalul câmp de luptă. Ea poate extinde libertatea umană sau o poate distruge”, a afirmat Khodorkovsky.

Acesta a explicat că inteligența artificială, semiconductorii, centrele de date, energia și rețelele de telecomunicații formează un ecosistem în care nicio țară nu poate controla singură toate componentele.

În această competiție, România ar putea avea un avantaj datorită specialiștilor IT, resurselor energetice și experienței în securitate cibernetică.

„România are atuuri necesare economiei tehnologice. Pregătiți numeroși ingineri, aveți resurse energetice, iar competențele voastre în securitate cibernetică sunt impresionante. Cred că trebuie să analizați întregul lanț global de aprovizionare tehnologică și să identificați unde se poate integra cel mai bine România.”

Khodorkovsky a avertizat că statele care nu își identifică rapid avantajele vor pierde investiții și locuri de muncă.

„În economia industrială se spunea că cei mari îi înghit pe cei mici. În economia tehnologică, cei rapizi îi înghit pe cei lenți. Cu cât identificați mai repede domeniile strategice în care România poate aduce valoare, cu atât aveți șanse mai mari să beneficiați de oportunități. Dacă nu o faceți, veți continua să rămâneți în urmă.”

Jurnalistul Mihai Duță, generalul de brigadă (r) Cătălin Mihalache, Len Khodorkovsky, fost oficial al Departamentului de Stat american pentru Strategie Digitală, Dan Cîmpean, director DNSC și Pavel Popescu, vice-președinte ANCOM Foto: Repatriot

Dan Cîmpean: Tehnologia avansează mai repede decât autoritățile și specialiștii

Directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean, a atras atenția că simpla achiziție a unor tehnologii performante nu garantează securitatea acestora.

„O mare parte din riscurile pe care le vedem astăzi provin pur și simplu din complexitatea acestor tehnologii și din viteza foarte mare cu care evoluează. Tehnologiile sunt dezvoltate și introduse pe piață mult mai repede decât pot autoritățile de reglementare să țină pasul și mult mai repede decât pot specialiștii să acumuleze cunoștințele necesare pentru a le folosi.”

Cîmpean a dat exemplul sistemului bancar, unde instituțiile ar putea folosi în viitor agenți AI pentru remedierea automată a vulnerabilităților informatice. O asemenea schimbare ridică însă întrebări importante privind controlul infrastructurilor critice și încrederea acordată furnizorilor.

Cătălin Mihalache: Fără producție locală, România riscă să devină dependentă militar

Generalul în rezervă Cătălin Mihalache, fost atașat al apărării al României în Statele Unite, a insistat asupra nevoii de investiții și producție locală în industria de apărare.

„România trebuie să urmărească nu doar prezența militarilor americani pe teritoriul său, deși aceasta este foarte importantă, ci și atragerea investițiilor americane și europene. Fără aceste investiții, nu putem să ne imaginăm că vom produce singuri totul. Este imposibil.”

Acesta a criticat orientarea achizițiilor publice către prețul cel mai mic și a cerut o integrare mai bună a companiilor românești în lanțurile internaționale de producție.

Referindu-se la situația din Marea Neagră, Mihalache a avertizat că atacurile asupra navigației comerciale pot produce efecte economice grave chiar și fără un atac militar direct asupra teritoriului României.

Pavel Popescu: România pregătește extinderea regulilor de securitate de la 5G la 6G

Vicepreședintele ANCOM, Pavel Popescu, a susținut că România a făcut progrese importante în eliminarea echipamentelor considerate nesigure din infrastructura de telecomunicații.

El a anunțat că, potrivit calendarului prezentat, până în decembrie 2026 ar urma să fie eliminate echipamentele chinezești din infrastructura centrală a rețelelor de telecomunicații.

Totodată, a afirmat că este pregătită extinderea regulilor naționale de securitate către viitoarele rețele 6G.

Popescu a criticat și direcția unor dezbateri europene privind furnizorii americani de comunicații prin satelit, susținând că Europa trebuie să își dezvolte propriile capacități, fără să își afecteze cooperarea cu Statele Unite.

„Suveranitatea înseamnă să aloci resurse. Trebuie să încetăm să vorbim fără să verificăm realitatea. Trebuie să investim, să avem un dialog cu partenerii noștri și să înțelegem că, dacă nu facem aceste lucruri, ne vom îndepărta tot mai mult de partenerul american și îi vom cere să ne salveze în ultimul moment.”

Propaganda poate destabiliza o țară fără o intervenție militară

Marius Bostan, Fondatorul Repatriot și jurnaliștii Ion M. Ioniță, Ioana Constantin, Claudiu Pândaru și Răzvan Munteanu Foto: Repatriot

A doua parte a evenimentului, moderată de Marius Bostan, fondatorul Repatriot, a fost dedicată libertății de exprimare, propagandei și manipulării informaționale.

Jurnalistul Ion M. Ioniță a avertizat că dezinformarea poate schimba percepția unei societăți asupra propriei istorii și asupra realității.

„Astăzi, o țară poate fi îngenuncheată fără intervenție militară. Nu este nevoie să trimiți tancuri, avioane și drone pentru a face o societate să capituleze. Poți obține acest lucru prin propagandă, dezinformare și manipulare”, a explicat jurnalistul.

Ioana Constantin a susținut că experiența alegerilor prezidențiale din 2024 ar fi trebuit să determine autoritățile să trateze mult mai serios influența rețelelor sociale asupra opiniei publice.

„Propaganda de pe rețelele sociale ar trebui să ne îngrijoreze nu doar pentru că poate schimba regimuri sau poate câștiga alegeri, ci pentru că modifică fundamental modul în care gândește o societate.”

La rândul său, jurnalistul Claudiu Pândaru a avertizat că propaganda exploatează nemulțumiri sociale reale, iar combaterea ei nu poate fi redusă la eliminarea unor mesaje din mediul online.

„Rusia nu a inventat nemulțumirile oamenilor. În schimb, știe foarte bine să le folosească. Dacă răspunsul este doar cenzurarea anumitor medii de comunicare, problema va reapărea în altă parte.”

Educația și încrederea în instituții, esențiale împotriva manipulării

Analistul Răzvan Munteanu a susținut că războiul informațional trebuie combătut atât prin educație, pe termen lung, cât și prin comunicare publică rapidă și credibilă, pe termen scurt.

Acesta a avertizat că verificarea informațiilor nu ajunge întotdeauna la persoanele cele mai expuse propagandei și că instituțiile au nevoie de comunicatori în care populația să aibă încredere.

În aceeași dezbatere, Claudiu Pândaru a atras atenția asupra puterii platformelor digitale și asupra nevoii de responsabilizare a acestora, fără afectarea libertății de exprimare.

Marius Bostan a propus, în încheiere, un set de principii pentru securitatea națională, printre care protejarea relației transatlantice, transparența finanțărilor politice și media, apărarea împotriva atacurilor cibernetice și creșterea rezilienței societății.

Dezbaterea a evidențiat o problemă comună celor două paneluri: securitatea tehnologică și libertatea de exprimare nu pot fi tratate separat. Controlul infrastructurilor, dependența de furnizori externi și manipularea informației pot afecta deopotrivă economia, securitatea și funcționarea democrației.