Stonehenge ar fi putut fi un „computer” preistoric? Teoria lansată în urmă cu 60 de ani
În anii ’60, astronomul Gerald Hawkins a susținut că Stonehenge era mai mult decât un monument religios și că unele dintre structurile sale puteau fi folosite pentru urmărirea Lunii și prezicerea eclipselor. Teoria a stârnit controverse și este și astăzi dezbătută.
Stonehenge ar putea ascunde un scop mult mai sofisticat decât cel al unui simplu monument ceremonial. În 1966, astronomul Gerald Hawkins a prezentat la BBC o teorie potrivit căreia oamenii din Neolitic ar fi folosit structurile monumentului pentru a urmări mișcările Lunii și pentru a anticipa eclipsele.
Stonehenge ar fi putut fi un „computer” preistoric? Teoria lansată în urmă cu 60 de ani
Hawkins, profesor de astronomie la Boston University, își publicase teoria cu un an înainte, în cartea „Stonehenge Decoded”. Pentru cercetările sale, astronomul a folosit și un computer IBM timpuriu, introducând în calcule pozițiile pietrelor și ale altor elemente ale monumentului.
Potrivit lui Hawkins, mai multe alinieri ale pietrelor și structurilor de la Stonehenge aveau legătură cu pozițiile Soarelui și ale Lunii. Una dintre piesele centrale ale teoriei sale era reprezentată de cele 56 de gropi Aubrey, dispuse în cerc în jurul monumentului.
Citește și: Un mister preistoric, descoperit la câteva sute de kilometri de România. E mai vechi decât Stonehenge
Astronomul considera că aceste gropi puteau funcționa ca un fel de dispozitiv de numărare, cu ajutorul căruia oamenii preistorici urmăreau ciclurile Lunii. În interpretarea sa, Stonehenge ar fi putut fi folosit pentru a anticipa eclipsele.
De ce a fost numit „computerul” din Stonehenge
Hawkins a mers atât de departe încât a descris cercurile de la Stonehenge ca pe un fel de computer capabil să urmărească Luna. Ideea era spectaculoasă pentru anii ’60, când calculatoarele abia începeau să intre în atenția publicului larg.
Teoria a devenit cunoscută prin cartea „Stonehenge Decoded” și prin aparițiile lui Hawkins în presa britanică și americană. Însă cercetarea sa a fost rapid contestată.
Arheologul Richard Atkinson a criticat interpretarea alinierilor și a considerat că o parte dintre acestea puteau fi rezultatul întâmplării. El a pus sub semnul întrebării și ideea că cele 56 de gropi Aubrey ar fi fost folosite pentru calcularea unui ciclu lunar de 56 de ani, scrie BBC News.
Ce știm astăzi despre Stonehenge
Faptul că teoria „computerului preistoric” nu este demonstrată nu înseamnă că legătura dintre Stonehenge și fenomenele astronomice este lipsită de fundament.
Monumentul are o legătură clară cu ciclul anual al Soarelui, iar orientarea sa este asociată cu răsăritul Soarelui la solstițiul de vară și apusul acestuia la solstițiul de iarnă. În privința Lunii, însă, interpretările sunt mai controversate. English Heritage notează că este posibil ca unele elemente ale monumentului să fi fost asociate cu mișcările Lunii, dar amploarea și scopul acestor observații rămân discutate.
Cercetările moderne nu susțin ideea că Stonehenge era un computer în sensul propriu al cuvântului. Historic England menționează chiar teoria potrivit căreia monumentul ar fi fost „un computer” printre afirmațiile spectaculoase despre Stonehenge care au apărut de-a lungul timpului. În același timp, cercetările arată că anumite monumente preistorice din zonă au fost concepute pentru observarea unor corpuri cerești în anumite perioade ale anului.
Citește și: Stonehenge ar fi fost ridicat prima dată în Ţara Galilor, apoi dezmembrat și reconstruit în Anglia
Astfel, povestea „computerului preistoric” rămâne una dintre cele mai fascinante teorii despre Stonehenge, dar nu o concluzie științifică demonstrată. Ceea ce pare mult mai sigur este că oamenii care au construit monumentul acordau o atenție importantă cerului și ciclurilor Soarelui și, posibil, ale Lunii.
