Un fizician l-a corectat pe Einstein rezolvând o problemă veche de 120 de ani

DE Florin Budescu | Actualizat: 27.06.2025 - 21:32
Fizicianul Albert Einstein, inventatorul Teoriei Relativităţii - Foto: Profimedia Images
Fizicianul Albert Einstein, inventatorul Teoriei Relativităţii - Foto: Profimedia Images
Un fizician l-a corectat pe Einstein rezolvând o problemă veche de 120 de ani - Foto: Pexels/Jakub Zerdzicki
Un fizician l-a corectat pe Einstein rezolvând o problemă veche de 120 de ani - Foto: Pexels/Jakub Zerdzicki

Un mister al Termodinamicii care datează din anul 1905 a fost rezolvat de profesorul José María Martín-Olalla, de la Universitatea din Sevilla, demonstrând că Teorema Nernst este inerent legată de a doua lege a Termodinamicii.

SHARE

Reinterpretarea sa corectează o presupunere făcută de Albert Einstein, reformulând modul în care fizicienii înțeleg comportamentul entropiei, în apropierea zeroului absolut.

Lucrarea susține că al treilea principiu al termodinamicii decurge din al doilea principiu, mai degrabă decât să fie un concept separat sau independent.

Martín-Olalla a publicat o lucrare care abordează o problemă de Termodinamică rămasă nerezolvată timp de 120 de ani.

Un fizician l-a corectat pe Einstein rezolvând o problemă veche de 120 de ani

Procedând astfel, el corectează o idee propusă de Albert Einstein în urmă cu mai bine de un secol.

Lucrarea leagă Teorema lui Nernst, o observație experimentală din 1905, care afirmă că schimburile de entropie se apropie de zero pe măsură ce temperatura se apropie de zero. Este o afirmaţie legată direct de Al doilea principiu al Termodinamicii.

Publicat în The European Physical Journal Plus, studiul extinde implicațiile celui de-Al doilea principiu, care afirmă că entropia din univers tinde să crească.

Citeşte şi: Cine era românul care a luat Premiul Nobel pentru fizică în 1978? De ce e total necunoscut în țară?

Problema legată de Teorema lui Nernst a apărut la începutul secolului al XX-lea, în timpul investigațiilor privind comportamentul materiei la temperaturi apropiate de zero absolut (minus 273 de grade Celsius).

Walther Nernst a primit Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1920, pentru contribuțiile sale în acest domeniu. Pentru a-și explica descoperirile, Nernst a susținut că zero absolut trebuie să fie imposibil de atins.

Altfel, teoretic, s-ar putea construi un motor care folosește zero absolut ca agent de răcire, pentru a converti toată căldura în lucru mecanic, încălcând principiul conform căruia entropia crește întotdeauna, conform scitechdaily.com.

Citeşte şi: Cine a fost românca prietenă cu Albert Einstein? Cum a salvat-o faimosul fizician de la moarte?

El a folosit acest raționament pentru a-și enunța oficial teorema în anul 1912. La scurt timp după aceea, Albert Einstein a contestat argumentul.

El a menționat că un astfel de motor nu putea fi construit și, prin urmare, nu reprezenta o amenințare reală pentru A doua lege a Termodinamicii.

Un fizician l-a corectat pe Einstein rezolvând o problemă veche de 120 de ani - Foto: Pexels/Jakub Zerdzicki

Albert Einstein a separat Teorema lui Nernst de al doilea principiu și a clasificat-o drept un al treilea principiu independent. Această interpretare a fost acum anulată.

Citeşte şi: Cercetătorii au descifrat „paradoxul bunicului”. Vom putea călători în timp și vom opri îmbătrânirea

În demonstrația prezentată, profesorul Martín-Olalla introduce două nuanțe omise de Nernst și Einstein: formalismul celui de-Al doilea principiu al Termodinamicii, pe de o parte, necesită existența motorului imaginat de Nernst.

Pe de altă parte, pentru ca această mașină să fie virtuală, motorul nu consumă căldură, nu produce lucru mecanic și nu pune la îndoială al doilea principiu.

Concatenarea ambelor idei ne permite să concluzionăm că schimburile de entropie tind spre zero atunci când temperatura tinde spre zero (ceea ce este Teorema lui Nernst) și că zeroul absolut este inaccesibil.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te