"Festinul zeilor", pictura care a inspirat tabloul controversat de la Olimpiadă, atrage vizitatorii. Muzeul Magnin din Dijon a devenit mai vizitat acum, decât înainte.
În ultimele zile, Muzeul Magnin din Dijon a fost în centrul atenţiei pe reţelele de socializare. Acest mic muzeu din centrul capitalei Burgundiei deţine în colecţie "Le Festin des dieux" ("Festinul zeilor").
"Festinul zeilor", pictura care a inspirat tabloul controversat de la Olimpiadă, atrage vizitatorii
Pictura, realizată de artistul olandez din secolul al XVII-lea Jan Harmensz van Bijlert, ar fi inspirat un pasaj-cheie al ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, în care cântăreţul Philippe Katerine a apărut costumat în Dionysos.
În ultimele zile, Muzeul Magnin din Dijon a fost în centrul atenţiei pe reţelele de socializare. Acest mic muzeu din centrul capitalei Burgundiei deţine în colecţie "Le Festin des dieux" (Festinul zeilor).
Pictura, realizată de artistul olandez din secolul al XVII-lea Jan Harmensz van Bijlert, ar fi inspirat un pasaj-cheie al ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, în care cântăreţul Philippe Katerine este costumat în Dionysos.
Citeşte şi: „Cina cea de Taină” , pictura ce nu trebuia să mai existe. Lucrarea, subiect de scandal la Olimpiadă
Această lucrare, care este expusă la muzeu din 1938, atrage acum mulţi vizitatori curioşi. "Plănuisem să venim la Dijon pentru a vizita muzeul şi a fost o surpriză plăcută să aflăm că acesta are această pictură, despre care se vorbeşte foarte mult în prezent", spune un vizitator.
"Suntem doar în trecere prin Dijon şi am venit la muzeu special pentru a vedea această pictură", mărturiseşte un turist polonez, conform News.ro.
De la ceremonie, vizitele pe site-ul muzeului au crescut peste noapte, de la 150 la 150.000 pe zi. "În ceea ce priveşte originea acestor vizite, 45% provin din Europa şi 40% din Statele Unite.
Citeşte şi: Ce rezultate a obținut echipa feminină de gimnastică a României, în finala pe echipe
Nu am avut niciodată atât de mulţi vizitatori americani pe site-ul nostru", explică Hélène Isnard, documentarist al Muzeului Magnin.
Pe reţelele de socializare, mulţi internauţi au văzut o asemănare între "Le Festin des dieux" şi prestaţia lui Philippe Katerine la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. "Totul a început destul de neaşteptat, dacă pot să spun aşa", a declarat pentru AFP Leslie Weber-Robardet, responsabilă de comunicare la Musée Magnin.
"Eu personal nu am urmărit ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice 2024, dar am fost alertată pe telefon de notificări de pe diverse reţele de socializare şi atunci mi-am dat seama că s-a făcut o comparaţie între această scenă din ceremonie şi tabloul expus la muzeul Magnin", adaugă ea.
Controversa
La 26 iulie, o scenă din ceremonia de deschidere îl arăta pe actorul şi cântăreţul Philippe Katerine aproape dezbrăcat, deghizat în Dyonisos, zeul grec al vinului, în faţa unui banchet festiv.
Chiar înainte de terminarea ceremoniei, secvenţa a stârnit deja critici din partea fostei deputate europene Marion Maréchal, a fostului preşedinte american Donald Trump şi a suveranistului italian Matteo Salvini, care au văzut în ea o referire la "Cina cea de Taină".
Ca şi Conferinţa Episcopală Franceză, care a criticat "scenele de batjocorire a creştinismului". Directorul artistic al ceremoniei, Thomas Jolly, a răspuns acestor critici spunând că nu a fost inspirat de ultima cină a lui Hristos. Regizorul a susţinut că se referea la "un mare festival păgân legat de zeii Olimpului".
Era Dionysos
La rândul său, cântăreţul Philippe Katerine a susţinut că a existat o neînţelegere cu privire la interpretare. De asemenea, el a subliniat că nu există nici o referire la tabloul lui Leonardo da Vinci "Cina cea de Taină" şi că "întotdeauna a existat o întrebare legată de Dionysos".
"Este o lucrare inspirată de mitologie. Este vorba despre o sărbătoare care are loc în Olimp. Este nunta lui Thetis şi Peleus. Îi puteţi vedea pe Neptun, Apollo, Diana şi, bineînţeles, Bacchus, cu un ciorchine de struguri", descrie Leslie Weber-Robardet.
Muzeul nu este deloc sursa acestei comparaţii", ne asigură ea, recunoscând că nu a putut "identifica primul utilizator de internet care a făcut această legătură".
