O parte dintre specialiști consideră că sunt descurajați și neglijați sportivii români, în timp ce alții susțin că avem nevoie de străini pentru a ridica nivelul campionatelor interne și, implicit, nivelul sportivilor noștri.
Desigur, discuțiile pleacă de la numărul mare de sportivi străini care activează în competițiile interne și pentru care nu este necesară naturalizarea.
Însă din rândul acestora provin cei care-și doresc cetățenia pentru a reprezenta România la nivelul loturilor naționale.
Cu această situație nu se confruntă numai țara noastră. Pe de altă parte, în degringolada anilor `90, mulți români au plecat în străinătate, iar acum copiii lor ar putea reprezenta România după ce au avut parte de o pregătire în sisteme sportive mult mai performante decât al nostru.
Unii reprezintă deja alte state, cel mai cunoscut caz fiind al tenismenei Bianca Andreescu, alții au ales să concureze pentru noi.
Am vrut să aflăm cât sunt de importante jucătoarele străine din campionatul intern de handbal feminin de la Adrian Vasile (foto), antrenorul echipei CSM București.
Citește dosarul integral Legiunea străină
Cum ajută sportivii străini România
Străinii care au devenit sportivi români
Copiii lui Faka’osilea vor să joace pentru România
„Cred că jucătoarele străine, de valoare, sunt utile pentru ridicarea nivelului întrecerii interne, atât din punct de vedere handbalistic, cât și mediatic.
E un fapt constatat și în alte campionate de-a lungul timpului. Mai mult decât atât, multe dintre ele pot servi drept model, inspirație pentru cei tineri și nu numai.
Această măsură își arată rezultatele pentru că are în spate un criteriu valoric de selecție!”, spune Adrian Vasile. El este însă mai rezervat atunci când vine vorba despre sportivii de import pentru loturile naționale.
„Pentru o eventuală oportunitate cred că e important să identificăm caracterele pentru care ar merita să facem un astfel de demers.
Cu condiția interesului național și având exemple din alte țări importante, în diferite ramuri sportive, cred că trebuie să fim în același timp deschiși și exigenți pentru o eventuală oportunitate”, crede Adrian Vasile.
Într-adevăr, doar doi handbaliști au primit până acum cetățenia română și o merită din plin. Este vorba despre ucraineanca Iulia Dumanska și spaniolul Javier Humet, ambii fiind jucători ai echipelor naționale.
Valentin Calafeteanu (foto), internațional de rugby, actual antrenor U20, spune că prezența jucătorilor străini este benefică la nivelul echipei naționale.
„În situația actuală, mai ales pentru compartimentul de treisferturi avem nevoie de infuzia asta de jucători străini. Și n-o facem doar noi.
O face Franța, o face Anglia, o face chiar Noua Zeelandă, de ce să nu o facem și noi? Nu putem face față altfel la nivelul pe care și-l dorește echipa națională.
Și știu ce înseamnă nivel internațional, indiferent că joci cu Rusia, cu Tonga sau cu o altă echipă. E cu totul altceva“, spune Valentin Calafeteanu.
Performanțe
În cele mai multe cazuri, naturalizarea unor sportivi a adus rezultate bune pentru România. Din cele cinci medalii obținute la Jocurile Olimpice de la Rio Janeiro din 2016, una, de bronz, a fost obținută de Albert Saritov, luptător de origine rusă.
„După performanţa lui Saritov de la Jocurile Olimpice îi aşteptăm şi pe ceilalţi trei sportivi naturalizaţi să reprezinte România (Yevhenii Orlov, Kateryna Sassa şi Kateryna Zhydachevska n.r.). Însă în următorul ciclu olimpic vreau să ne axăm pe ce am crescut noi, adică să luăm o medalie cu un sportiv născut în ţară”, declara, în 2017, preşedintele Federaţiei Române de Lupte (FRL), Răzvan Pîrcălabu (foto).
Luptătorii de import au avut rezultate bune, dar nu toți. Yehvenii Orlov activează acum într-un circuit profesionist de lupte în cușcă și nu mai are nicio legătură cu lotul național.
Echipa națională de hochei a reuşit o performanţă remarcabilă în primăvara acestui an, obţinând calificarea în al doilea eşalon valoric mondial.
Desigur, cu ajutorul mai multor jucători de import, aceștia fiind Polc, Borisenko, Yemelianenko și Butochnov. Anul acesta au mai primit cetățenia română încă patru hocheiști.
Cehul Valchar Radim este deja subiectul disputei dintre cluburile Csikszereda și Corona Brașov. Alți trei hocheiști, naturalizați în 2017, nu au putut juca niciodată pentru România. „Avem jucători tineri de 21, 23, 25 de ani care pot foarte mulţi ani de acum înainte să evolueze pentru echipa naţională, bineînţeles ajutaţi şi de experienţa celor mai în vârstă.
Chiar şi dintre cei naturalizaţi. Bineînţeles că sunt unele persoane care comentează spunând că un jucător are 35 de ani, dar contează cum te dăruieşti şi cum te mişti în teren. Avem o echipă foarte bună care cred că mai are multe de spus de acum înainte...
Să nu uităm că mai avem încă un slovac şi un rus cărora le-am luat cetăţenie română, sunt doi jucători foarte buni. Şi bineînţeles că nu trebuie să uităm pe cei care vin din urmă“, declara pentru Agerpres preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, Alexandru Hălăucă (foto), după promovarea în al doilea eșalon mondial.
Din cei trei baschetbaliști americani naturalizați, doar Giordan Lee Watson joacă la echipa națională.
Donell Cooper Jr. a fost naturalizat în 2017, iar în 2018 a fost suspendat timp de doi ani din activitatea competițională pentru că a refuzat să se prezinte la controlul anti-doping.
Înainte să ceară cetățenia română, încercase să devină cetățean al Bosniei. Kris Richard a fost naturalizat anul acesta și sunt mari șanse să-l vedem și la echipa națională.
Citește dosarul integral Legiunea străină
Cum ajută sportivii străini România
