VIDEO Liiceanu: Sărăcia, perpetuată de „diavolii” din PSD, responsabilă pentru abandonarea copiilor

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 28.06.2019 - 12:36
Gabriel Liiceanu și Vlad Alexandrescu, la lansarea raportului despre copiii aflați în grija statului. Foto: Newsweek România

Filosoful Gabriel Liiceanu a vorbit despre sărăcia pe care o perpetuează politicienii care se află la putere în România, PSD, ca principal motiv al abandonării copiilor.

SHARE

Explicațiile sale au venit în contextul lansării raportului despre sistemul de protecție a copilului, al senatorului USR Vlad Alexandrescu. 

Cartea „Copiii lui Irod. Raport moral asupra copiilor lăsați în grija statului”, a cărei lansare oficială va avea loc chiar în 1 iunie, vorbește despre abuzurile la care sunt supuși cei peste 53.000 de copii aflați în grija statului român, despre psihatrizarea lor, dar și despre o practică recurentă în sistemul de protecție - încadrarea copiilor în grad de handicap, pentru ca centrele sau asistenții maternali să obțină mai mulți bani, micuții fiind adesea transformați în fabrici de făcut bani. Raportul mai prezintă și situațiile în care copiii instituționalizați ajung să devină membri ai rețelelor de trafic de carne vie sau delincvenți. 

Gabriel Liiceanu a amintit despre faptul că România nu a reușit să facă un proces al comunismului nici la 30 de ani de la Revoluție și că, printre lucrurile pe care românii nu le-au inventariat sunt și „uciderea istoriei și crearea instituției copiilor nedoriți, având poliția ginecologiei, cu rezultatul - 170.000 de copii abandonați în orfelinate, în 1989”. 

Citește și: Uciși din grija statului. În urma lui Vasile, un copil de 11 ani, a rămas doar o fotografie ștearsă

„Cartea lui Vlad Alexandrescu răspunde la întrebarea: cum arată un nou-născut care nu are părinți?Știți cum arată un copil căruia i se dă să sugă un biberon? Îl încearcă neputința totală, faptul că el nu poate face singur gesturi elementare gesturi ale supraviețuirii, să ajungi să faci dintr-un copil care nu știe nimic și nu poate nimic să-și ia singur biberonul și să se hrănească este un punct de plecare în viață care pune în scenă grozăvia neputinței, a abandonului și a neasistenței semenilor tăi”, a spus Liiceanu, povestind un fragment din raport, în care copiii nou-născuți sunt învățați să ia biberonul și să se hrănească singuri, lipsiți de îngrijire și afecțiune.

„Faptul că noi stăm în prejma acestor lucruri ignorându-le, din clipa asta nemaignorându-le, creează din clipa asta o situație specială - eu cred că ideea și meritul autorului este că noi ne oglindim în mod obligatoriu în propriile noastre eșecuri, așa cum omenirea se oglindește în mod vinovat în fața unui regim politic de tipul Coreea de Nord. Când trăiam înainte de 1990, îmi spuneam „nu le e rușine ăstora din Occident, ar trebui să se oglindească în viața noastră mutilată!”. Ei nu sunt liberi. Știți povestea; nu ești liber, cât timp cineva lângă tine nu este liber. Nici noi nu suntem liberi de așa ceva. Dacă nu facem nimic, înseamnă că arătăm la nivelul acestor imagini, ne oglindim în propriile noastre eșecuri. Importanța acestei cărți este că aduce la lumină unul dintre cele mai rușinoase lucruri în care ne oglindim. Am văzut, în ultima vreme, mai multe sate din fund de țară, cum se zice, din Oltenia, Teleorman. După vizita pe care am făcut-o acolo, am venit acasă șocat, mi-a fost rușine de casa mea, de banii pe care îi câștig, de viața mea, pentru că ce am văzut acolo era la polul opus al omeniei, am văzut copii de 13 ani care trebuiau să numere pe degete cât fac opt și cu trei. Numărau opt degete, spuneau „opt”, apoi numărau trei. Mizeria în care trăiau era indescriptibilă: trei copii, tatăl și mama dormeau într-o singură cameră care era o păduchelniță, intrai acolo, ieșeai cu păduchi, îngrijirea medicală nu exista, pentru că nu avea conștiința îngrijirii medicale, puteai să-ți pierzi piciorul printr-o cangrenă care se producea dintr-o mică infecție, omul nu știa că se putea duce la spital, erau absolut oligofrenizați. Iar mizeria în care trăiau era totală. Ei făceau parte din electoratul României. Ei bine, tot ce descrie Vlad Alexandrescu are drept cauză ultimă sărăcia, iar responsabilitatea sărăciei o are, evident, echipa politică care conduce România. Nu-i vorba că se cheamă PSD sau altfel. Întâmplător, chiar ăștia sunt diavolii care perpetuează această sărăcie; câtă vreme va exista această sărăcie, nu se va rezolva povestea asta”, a conchis filosoful. 

Cum i-a fost retezată mâna unei fetițe, de către asistentul maternal care o avea în grijă

Redăm un fragment din raport, despre un abuz documentat de Vlad Alexandrescu. Senatorul a făcut câteva zeci de sesizări către Parchet, Avocatul Copilului, Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și DGASPC-uri privind cazurile pe care le-a întâlnit în cele 17 centre pe care le-a vizitat. 

„Copil: Pe mine și pe sora mea mai mică ne-au dat la un asistent maternal. Avea o bâtă de baseball din aia, și eu eram mic și dădea cu aia ... 

Senator: Dădea în tine?

Copil: Da, păi vă dați seama... dacă v-am spus că am fost maltratat. 

Senator: Dar de ce?

Copil: Era nebună ... dacă i-a tăiat mâna lui soru-mea. 

Senator: Cum i-a tăiat-o?

Copil: A luat-o în baie și ce-au făcut în baie ... eu m-am pus la ... să-mi fac temele lângă mașina de cusut ... a luat-o în baie și când am terminat ... am dat să intru, era ocupat, am dat să plec și a zis „intră”. Și când am intrat era cada plină de sânge, ea acolo, și un cuțit pe chiuvetă. Apoi, m-a luat și pe mine ... m-a luat la bătaie. După aceea i-a pus o lingură ... mi se pare că avea și gheață. Începuse să miroase urât și până la urmă a dus-o la doctor. Mi-a zis doctorul că dacă o mai ținea trei zile murea. 

Senator: Îi tăia mâna?

Copil: Nu, murea. 

Senator: S-a făcut bine?

Copil: Nu, are amputată mâna.”

 

Raportul a fost publicat la editura Humanitas, iar banii obţinuţi din vânzarea cărţii vor fi donaţi unei organizaţii care luptă pentru drepturile copiilor instituţionalizaţi, potrivit senatorului. 

Newsweek România a dezvăluit cum 362 de copii au murit în centrele de plasament din România, mulți dintre ei ajungând chiar să se sinucidă, pentru că se simțeau neiubiți, în seria de articole „Uciși prin grija statului”. 

Citește și: Uciși din grija statului. 362 de copii au murit în grija statului, în cinci ani

Uciși din grija statului. Statistica deceselor, dosită de autorități

Poveștile copiilor abandonați a doua oară

Despre psihiatrizarea copiilor din centrele de plasament, readusă recent în spațiul public de o serie de dezvăluiri ale ProTv, puteți citi aici: Acuzații grave: Copiii din centrele de plasament, „exterminați chimic”

Newsweek România vă va prezenta, în ediția tipărită, date din raport și un interviu cu senatorul Vlad Alexandrescu. 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te