VIDEO Cât costă o repatriere medicală și de ce sunt mai expuși șoferii de camioane. Cine plătește?

Valentin Dingă, sigurul medic român acreditat pentru a aduce în țară românii care se află în situații grave de sănătate arată că, în ultima vreme, are tot mai multe cazuri cu șoferi de TIR care lucrează în străinătate.

Din păcate pentru aceștia, nu au asigurările de sănătate necesare prin care să poată plăti și costurile repatrierii, povara căzând, tot mai adesea pe familie. 

"În cazul șoferului de TIR care a făcut accident vascular cerebral în Turcia am avut mai multe probleme. Când totul era pregătit medicul de la Istanbul s-a răzgândit și nu a vrut să ne mai dea pacientul pe motiv că n-ar fi apt de zbor. Din acel moment, Consulatul României de la Istanbul, căruia vreau să-i mulțumesc și pe această cale, a întreprins o sarabandă de demersuri.

A fost o muncă excepțională a celor de la consulat care a interveni chiar și în noaptea de dinaintea plecării. Apoi avionul cu care trebuia să plecîm s-a defectat și a trebuit să așteptăm un alt avion. La o oră după ce am ajuns în țară, a făcut un stop, l-am resuscitat, apoi, la terapie intensivă s-a descoperit că pacientul avea și o pneumonie despre care medicii din Turcia nu ne spuseeră. Am vorbit cu soția, continuă partea de investigații și tratament și sperăm să fie bine. A fost un caz foarte dificil", ne-a spus medicul Valentin Dingă.

Citește și: Recordurile singurului doctor român acreditat pentru repatrieri medicale, studiu de caz în Europa

Între timp, a venit și Consulatul din Manchester cu o solicitare de repatriere pentru un șofer de TIR cu un traumatism cranian. 

"Când e vorba de Marea Britanie lucrurile sunt mai complicate pentru că ei nu îți dau documente medicale, trimit doar niște rapoarte, niște discuții între comisii, e foarte greu de lucrat cu ei.

Am mai avut probleme pe Marea Britanie, inclusiv un caz în care a fost vorba despre un accident de bicicletă, și în care am reușit repatrierea abia după 3 ani. Incredibil da. Adică a trebuir să dăm statul britanic în judecată, să obținem prin instanță dreptul de repatriere", a explicat medicul. 

De ce au probleme șoferii de TIR

"Au mare problemă șoferii de TIR, pentru că majoritatea angajatorilor îi trimit cu cardul european de sănătate în care nu este inclusă partea de repatriere. Și atunci când e vorba de repatriere angajatorul spune că nu are bani. 

În cazul șoferului din Turcia, angajatorul a spus inițial că va plăti repatrierea. Până la urmă, familia s-a împrumutat de bani ca să plătească și spitalul, să plătească și repatriere, undeva la peste 35.000 euro.  

Pacientul avea o asigurare de turist făcută în Turcia, însă firma la care era asigurat intrase în faliment.  Acum familia va trebui să dea în judecată pe toată lumea ca să-și recupereze banii", ne-a spus Valentin Dingă.

Sfatul lui este ca șoferii să verifice dacă au asigurare medicală de călătorie în spațiul european, de tip multi travel în care să fie inclusă și partea de repatriere.

" În cazul în care angajatorul nu dorește să o facă, recomandarea este să o facă ei pentru că nu e așa de scumpă. Am avut foarte multe cazuri de șoferi de TIR cu accidente vasculare, cu traumatisme, cu tot felul de de probleme și care nu au avut asigurări, iar angajatorii, majoritatea nu au plătit pentru reaptriere și atunci au trebuit să plătească familiile", a mai spus Dingă.

O altă problemă este cea a șoferilor români anagajați la companii din străinătate care au asigurări bune, însă repatrierea este decontată doar pentru țara în care sunt asigurați, nu către țara de origine. Aceste lucruri trebuies discutate de la început cu angajatorii. 

Citește și: VIDEO Atenție la asigurările pentru vacanță. O repatriere medicală poate costa chiar și 500.000 €

"Aceste probleme apar din cauza lipsei unor reglementari clare pentru șoferii comunitari privind repatrierea medicală. Inițiativa ar trebui să vină de la uniunea transportatorilor care ar trebui să propună un pachet legislativ în această privință", este de părere medicul Valentin Dingă.

Cât costă o repatriere medicală

Costurile pot varia în funcție de tipul serviciului:

•  Cel mai ieftin serviciu este extraseat (scaun normal cu extra-loc sau loc la business) între 5.000 – 25.000 € în funcție de distanță și tipul/numărul escortelor medicale. 
• Targă la bord – 10.000 – 74.000 € în funcție de distanță și tipul/numărul escortelor medicale.
• Ambulanță aeriană – 12.500 – 500.000 € în funcție de distanță și tipul aeronavei medicale.

Tipuri de escortă medicală: 

Echipă medicală de tip ATI (terapie intensivă) pentru cazuri nou-născuți, pediatrie și adulți formată din medic ATI și asistent medical ATI.

Echipă medicală de tip ALS (susținere vitală avansată) pentru cazuri nou-născuți, pediatrie și adulți formată din Medic de medicină de urgență și/sau asistent medical.

Echipă medicală de tip BLS (susținere vitală de bază) pentru cazuri de pediatrie și adulți formată din asistent medical. Toate escortele medicale aeriene trebuie să fie certificate CAMTS și/sau EURAMI.

Ce fac autoritățile din România

Proiectul "Te aducem acasă" a fost fondat la inițiativa directorului adjunct din cadrul GSD-MAE, în vara anului 2019, după tragedia unei familii de origine română în Halkidiki, Grecia.

"Ulterior am început demersurile pentru înființarea unui ONG specializat ”LIVE TO SAVE LIVES” pentru a putea face un acord de colaborare în sprijinirea misiunilor de repatriere medicală a românilor de pretutindeni.

De ce denumirea de LIVE TO SAVE LIVES a asociației? Acesta a fost motto-ul meu încă din anul 6 de facultate, acesta a fost cel mare m-a urmărit pe toată perioada mea profesională în care mi-am dedicat 100% viața în salvarea de vieți omenești.

În ianuarie 2020 după șase luni de discuții contradictorii cu judecătorii care nu înțelegeau scopul acestui ONG, a reușit să ia ființă Asociația LIVE TO SAVE LIVES, dar la scurt timp după înființare am fost puși în fața cele mai mari provocări ”pandemia Covid 19”, ne-a spus Valentin Dingă.

Colaborarea cu MAE, MS în cele șase luni a făcut ca echipa formată să poată face față acestei provocări și a unui val extrem de mare de solicitări de repatriere.

"Primele demersuri au fost începute în Martie 2020 (lock-down) când a fost transmisă prima solicitare de întrevedere și finanțare a proiectului de repatrieri medicale în baza legii 62/2019, ulterior în 2021, 2022 și 2024. Toate solicitările trimise au rămas fără răspuns din partea Ministerului de Externe.

În 2023, singura persoană care a binevoit să ne primească a fost ministrul Natalia Intotero, după solicitarea venită din partea ei de repatriere medicală a unui cetățean de origine română din Indonezia, Bali.

Misiune realizată în baza strângeri de fonduri (valoarea repatrierii medicale a fost de 22.500 €). Ulterior toate demersurile au rămas fără răspuns", arată medicul Valentin Dingă.

El a trimis în luna iulie o propunere de parteneriat către Ministerul de Externe, propunere rămasă fără răspuns până acum. 

"Chiar în prima zi a anului 2025, am fost nevoit să-mi întrerup concediul și să revin de urgență acasă pentru a pleca în Bagdad, Irak, pentru evacuarea de urgență a unui angajat MAE.

Ulterior, în baza promisiunilor făcute de către domnul ministru Emil Hurezeanu, urma să stabilim o întâlnire în care să discutăm despre proiect.

Din păcate și el ca și restul miniștrilor a fost interesat doar pentru a rezolva o situație specifică, nu și de soluționarea problemelor din cadrul proiectului.

Pe data de 16 iulie, după un telefon cu unul dintre senatorii în care îmi cerea pe ton impunător să rezolv o repatriere medicală, am scris din nou noului ministru de externe, doamna Oana Țoiu și a fost pentru prima dată când mi-a fost cerută o propunere de acord de colaborare.

Din păcate, până acum, nu am primit nici un răspuns oficial, doar informația că propunerea este „pe flux” și nimic mai mult". ne-a spus Valentin Dingă.

"După înființarea ONG-ului, împreună cu Vlad Frujina care activează în domeniul IT, am început să creăm prima platformă digitală de socializare a pacienților oncologici ”oncolive.ro” în care puteai găsi informații privind noile tendințe de tratare a cancerelor, tratamente inovatoare, acces la tratament în baza locației GPS, acces la centre de investigații și tratamente private și publice, schimburi de experiență, recomandarea de medici din domeniu, socializare a pacienților și împărtășirea de experiențe personale.

Tot în cadrul acestei platforme am creat o rețea de consiliere psihologică cu unul dintre cei mai renumiți psihologi Prof. Ion Duvac.

Pentru accesul la datele spitalelor publice, aveam nevoie de un parteneriat de colaborare și informații privind specialitățile medicale ale spitalelor publice și accesul la tipurile de investigații și tratamente pe care le putea oferii spitalele publice. Din păcate Ministerul Sănătății nu a permis o întrevedere ori să transmită un răspuns la solicitarea noastră", ne-a mai spus Valentin Dingă.