Guvernanții consideră că, „în mod normal”, patronii din România ar trebui să suporte ei creșterea salariilor angajaților încadrați de cel puțin doi ani pe salariul minim astfel încât acești lucrători să nu se trezească apoi cu salariile nete diminuate, de fapt, din cauza pierderii scutirii de taxe acordate pentru suma de 200 de lei din salariul minim brut.
Sute de mii de români cu salariul minim pot pierde din net. Soluția: „Se stabilește prin negociere”
Reamintim că Inspecția Muncii (ITM) a anunțat, recent, că, de la data de 1 ianuarie 2024, firmele și alți angajatori au obligația să crească remunerațiile angajaților încadrați cu salariul minim de peste 2 ani, 406.293 de salariați fiind în această situație, la nivel național.
Problema este că, dacă patronii pun peste salariul minim brut (de 3.300 de lei în prezent) doar sume mici, de exemplu de 10-20 de lei, acei angajați vor suferi o scădere a salariilor nete, pentru că pierd facilitățile fiscale.
Acum, chestionat de StartupCafe, Ministerul Muncii a venit cu o soluție: angajații să negocieze cu angajatorii, iar patronii să suporte o creștere salarială suficient de mare încât să nu le scadă lucrătorilor salariile nete.
Citește și: România, obligată de UE să implementeze salariul minim european. Despre ce sumă ar fi vorba
„Potrivit prevederilor art. 164 alin. (21) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit în condițiile alin. (1) poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă.
După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Prin alin. (22) s-a stabilit că prevederile alin. (21) se aplică şi pentru salariatul plătit cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care are deja încheiat un contract individual de muncă, perioada de maxim 24 de luni fiind calculată începând cu data de 1 ianuarie 2022.
Această măsură are în vedere protejarea salariaților de o posibilă înghețare a salariului de bază la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru o perioadă mai lungă de timp.
Cuantumul majorării salariului respectiv se stabilește prin negociere în cadrul contractului individual de muncă, iar în mod normal nivelul acestuia trebuie să asigure cel puțin nivelul de bază al salariului net avut anterior” - a explicat Ministerul Muncii.
Calcule: Ce cost suplimentar are firma pentru ca salariatul încadrat pe minim să rămână „în mână” măcar cu același net. Fără sancțiuni
Dar ce sumă ar trebui o firmă să suporte pentru ca salariul net al angajatului să nu scadă, atunci când îi este crescut salariul minim brut? Să facem un calcul simplu:
În prezent, la salariul minim brut de 3.300 de lei, un angajat primește un salariu net (în mână) de 2.079 lei, iar firma suportă un cost salarial complet de 3.370 lei. În cei 2.079 de lei pe care îi primește angajatul „în mână” intră și suma de 200 de lei pe care statul o scutește de taxe.
Dacă patronul crește salariul acestui angajat, lucrătorul nu mai beneficiază de scutirea de taxe pentru 200 de lei. Și atunci, dacă patronul acordă o creștere a salariului brut de numai 10 lei, salariul net al acestui angajat va scădea de la 2.079 lei la 2.000 de lei.
Pentru ca salariatul încadrat cu salariul minim brut (3.300 de lei) să rămână în mână măcar cu salariul său net, de 2.079 de lei, firma ar trebui să majoreze salariul brut de la 3.300 de lei măcar la 3.449 de lei. Astfel, costul salarial total suportat de firmă (salariul complet) ar crește de la 3.370 de lei la 3.527 de lei.
Citește și: Casa de Pensii, anunț pentru pensionarii ce primesc 13% în plus la pensie. Noi condiții de acordare
Astfel, potrivit calculelor noastre sumare, angajatorii ar trebui să suporte un cost salarial suplimentar de minimum 157 de lei pe lună. Asta pentru ca patronii să-și îndeplinească obligația legală de a crește remunerațiile lucrătorilor încadrați pe salariul minim de cel puțin 2 ani.
În final, principalul câștigător este statul, care mai face rost de niște bani din impozit și contribuțiile sociale pentru creșterea salariului brut.
Totuși, patronii nu pot fi sancționați, chiar dacă nu oferă nicio majorare angajaților încadrați de cel puțin doi ani la salariul minim brut pe economie, după cum spune Ministerul Muncii.
„Legea nu prevede sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor art.164 alin. (21) și (22) din Legea nr. 53/2003” - a precizat Ministerul Muncii, la solicitarea StartupCafe.ro.
Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu „beneficiază” de creșterea obligatorie a salariului minim brut
Ministerul Muncii a clarificat și faptul că obligația firmelor de a acorda o majorare angajaților încadrați la salariul minim pe economie NU se aplică și în cazul lucrătorilor din construcții, agricultură și industria alimentară, care au salarii minime pe ramura lor, mai mari decât salariul minim pe economie.
„Majorarea salarială prevăzută de OUG nr. 142/2023 nu se aplică angajaților din sectoarele construcții, agricultură și industrie alimentară la care salariul minim este stabilit prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii” - a precizat Ministerul Muncii.
