Pensiile și salariile bugetarilor se plătesc din împrumuturi. Pentru că statul colectează mult mai puțini bani decât produce.
E o realitate despre care Newsweek a scris în mai multe rânduri. Asta pentru că România are un deficit uriaș de 9%. De aici și nevoia de a tăia, până la finalul anului, suma de 30.000.000.000 de lei din cheltuieli.
Citește și: Care pensionari iau 300 lei în plus la pensie de luni? Cine sunt cei care pierd între 200 și 500 lei
Citește și: Cine sunt decrețeii ce vor face pensia aproape imposibil de plătit? Născuți după legea lui Ceaușescu
Statul nu va mai putea plăti 650.000 de pensii. Care pensionari sunt în pericol să nu ia bani?
Asta nu este singura problemă a României. În momentul de față sunt 4.700.000 de pensionari și 5.700.000 de salariați. Raportul ar trebui să fie mult mai mare în favoarea persoanelor active.
O a treia problemă se arată la orizont. Ea urmează să pună la pământ sistemul de pensii.
Newsweek a scris că până în 2030 vom avea de-a face cu un val uriaș de pensionari. Încep să se pensioneze așa numiții „decreței”. Experții spun că până în 2030 vor ieși la pensie 1.300.000 de români.
Cine le va plăti pensiile? Teoretic, cei care se vor naște, respectiv care intră în producție la 18 ani. Problema este că, în România, se nasc, anual, în medie 145.000 de copii. Pornind de la ideea că vor intra în câmpul muncii tot 150.000 de români, anual, până în 2030 numărul acestora ar fi de 600.000.
Citește și: Pensiile nu vor mai putea fi plătite. Vine încă o confirmare oficială. „Sunt prea mulți pensionari”
Numărul pensionarilor va crește, până în 2030, cu 1.300.000. Numărul noilor angajați va fi, în cel mai bun caz, de 600.000.
Diferența ne spune că pentru 750.000 de pensionari nu vor fi bani de pensii.
De pensiile în plată nu se poate atinge nimeni. Ne întrebăm cine va plăti pensiile noilor pensionari?
Decrețeii nu mai aduc pensia
„Problema fundamentală a economiei româneşti este legată de sistemul de pensii. Trebuie să rezolvăm această problemă care este extraordinar de gravă şi despre care ştim clar că se va agrava când dezechilibrul dintre oamenii activi în economie şi pensionari va deveni şi mai abrupt.
Când vom avea acea pensionare în masă a generaţiei decreţeilor vom vorbi de un dezechilibru care nu va mai fi sustenabil cu veniturile pe care le avem în acest moment” a declarat Christian Năsulea la ZF Live.
Acesta crede că doar dacă vom avea creșteri ale Produsului Intern Brut de 10% vom reuși să evităm un colaps al sistemului de pensii. Acest lucru este aproape imposibil. În 2025, România preconizează o creștere a PIB de numai 1,8%, de 6 ori mai puțin decât e necesar pentru salavarea sistemului de pensii.
Statul nu va mai putea plăti 650.000 de pensie. Care pensionari sunt în pericol să nu ia bani? - Foto: Freepik
Viitorul pensiilor sună și mai rău
În timp ce economia gâfâie, numărul pensionarilor va crește și mai mult raportat la populația activă. Eurostat spune că până în 2070, numărul pensionarilor va crește cu 20%.
O soluție ar putea fi rămânerea în câmpul muncii a pensionarilor care împlinesc 65 de ani. Ei pot face asta până la 70 de ani semnând contracte anuale cu angajatorii. Ei rămân și cu pensia și cu salariul. Anii munciți la pensie nu sunt contributivi.
Doar 2% dintre pensionarii din România aleg să muncească la pensie.
Cine sunt decrețeii?
Acest val uriaș de viitori pensionari își are originea în valul la fel de mare de nou-născuți care a invadat România începând cu 1967.
E vorba de așa-numiții „decreței”, adică cei veniți pe lume în urma Legii 770 din 1 octombrie 1966.
Citește și: Cine trebuie să te întrețină la pensie? Care rude sunt obligate să aibă grijă de pensionari
În 1957, în avântul ateist al „obsedantului deceniu”, regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej aprobase o lege prin care avorturile erau permise, modificând astfel legislația din perioada interbelică ce le interzicea.
Dar scăderea număruui de nașteri și necesitatea unei forțe de muncă mai mari pentru „edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate”, l-a determinat pe Nicolae Ceaușescu, succesorul lui Dej, să ia o măsură opusă acestuia.
O parte din „decreței” ies la pensie încă de anul acesta
Astfel s-a ajuns la Decretul Lege 770 din 1 octombrie 1966, în care, la articolul 1, se menționa clar că „întreruperea cursului sarcinii este interzisă”, existând doar câteva excepții menționate în document. Textul întregii legi îl puteți citi AICI.
Actul din 1966 menționa, de asemenea, că, în cazul urgenței medicale a unei întreruperi de sarcină, medicul avea obligația să anunțe procurorul, fie înainte de intervenție, fie după – în scris, în maxim 24 ore.
