Pensiile au crescut cu peste 30% anul trecut.
Citește și: Sute de dosare de pensie au ajuns la CCR. „Am pierdut 1.000 lei”. Cum e blocată creșterea pensiilor?
Citește și: Pensiile se vor înjumătăți pentru că statul nu mai are bani. Fiecare pensionar va pierde 1.000 lei
Pensionarii au avut parte de două creșteri de pensie. La 1 ianuarie 2024 pensia a crescut cu 13%. Apoi, la 1 septembrie pensia a mai crescut o dată cu 25%. În medie, pensia a crescut, în 9 luni, cu aproape 700 de lei.
Citește și: Pensiile vor fi înghețate până în anul 2026. Pensionarii pierd sute de lei la pensie
Pensiile nu vor mai putea fi plătite. Vine încă o confirmare oficială. „Sunt prea mulți pensionari”
Apoi, a venit dezastrul. Pensiile trebuiau indexate cu 12%, conform legii pensiilor de la 1 ianuarie 2025. Guvernul nu a mai găsit bani și pensionarii au pierdut, în medie, o creștere de 330 de lei.
Citește și Pensiile a 130.000 de români se majorează! Recalcularea aduce sume mai mari pentru o categorie clară
Pensiile reprezintă în jur de 11% din produsul intern brut în România. Media în UE este un pic mai mare, de 12%. Cu toate acestea, în curând, numărul pensionarilor ar putea exploda. Azi, sunt 4.800.000 de pensionari. Dar în anii următori, vom avea parte de o pensioanre „masivă”. 1.500.000 de așa numiți „decreței” vor ieși la pensie.
Citeşte şi: OFICIAL Pensiile nu mai cresc la 1 ianuarie. Înghețarea pensiilor, pe un an sau pe o lună?
Decretul 770, din 1 octombrie 1966, a fost dat de guvernul comunist al lui Ceaușescu, pentru a restricționa avortul și contracepția. Actul normativ era menit să genereze o demografie care să mărească forţa de muncă.
Aceștia se apropie de vârsta de pensionare.
Numărul pensionarilor va depăși 6.000.000 în anii viitori, iar ponderea pensiilor în PIB poate trece de media europeană, ducându-se spre 13%.
Citește și: Sistemul public de pensii, în colaps din 2025. Urmează un val „uriaș” de pensionări. De unde bani?
Franța confirmă: prea mulți pensionari, pensiile nu se mai pot plăti
Într-o situație similară se află pensiile din Franța. Liderii de la Paris avertizează că dacă nu se schimbă ceva Franța nu mai poate plăti pensiile. Franța alocă același procent din PIB ca România pentru plata pensiilor.
Franța nu își poate permite să nu își reformeze sistemul de pensii și ar trebui să analizeze modul în care oamenii pot lucra mai mult timp și să modifice modul în care pensiile sunt indexate la inflație, a declarat joi biroul independent de audit.
Premierul Francois Bayrou a însărcinat Courtea de Conturi să analizeze modul în care sistemul de pensii influențează competitivitatea celei de-a doua economii ca mărime din zona euro, scrie Reuters
El a comandat raportul pentru a modela o dezbatere în curs între federațiile patronale și sindicate cu privire la modul de revizuire a unei reforme nepopulare din 2023, care ridică treptat vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Pensiile de stat sunt o problemă explozivă în Franța, iar șeful biroului de audit, Pierre Moscovici, a avut grijă să nu facă recomandări explicite, deși a subliniat că munca până la o vârstă mai mare și ajustarea legăturii pensiilor la inflație (pensia să nu mai crească cu inflația) ar da rezultate.
„Status quo-ul pentru finanțarea sistemului de pensii este imposibil sau, cel puțin, este insuficient pentru a menține sistemul sustenabil pe termen mediu și lung”, a declarat el jurnaliștilor.
Franța cheltuiește pentru pensii echivalentul a 14% din producția economică, cu 2,5 puncte procentuale peste media din zona euro și este finanțată aproape exclusiv prin contribuții salariale și venituri fiscale ridicate, crescând costul forței de muncă și povara fiscală.
România cheltuiește pentru pensii la fel de mult ca Franța. România nu a făcut încă nimic pentru a împiedica o cădere - foarte probabilă - a sistemului de pensii. În România, pensia se indexează, anual, cu inflația. Franța vrea să oprească acest procedeu pentru pensionarii francezi.
