Aproape jumătate dintre români nu ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990, conform unui barometru INSCOP.
Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi declară, însă, că ar participa la proteste de stradă dacă drepturile şi libertăţile le-ar fi încălcate.
Citește și: Președintele Nicușor Dan, despre Dosarul Mineriadei: Justiția are datoria de a face lumină
Sondaj: Aproape jumătate din români nu ştiu ce s-a întâmplat la Mineriadă după 35 de ani
54.1% dintre respondenţi spun că ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990, în timp ce 45.7% răspund negativ. 0.2% nu răspund.
Declară că ştiu ce s-a întâmplat la evenimentele din 13-15 iunie 1990 în proporţii semnificativ mai mari decât media populaţiei: votanţii PNL (71%), PSD (63%), USR (62%), bărbaţii (64%), persoanele cu vârsta de 45-59 de ani (67%) şi peste 60 de ani (72%) , cei cu studii superioare (72%) şi locuitorii din urbanul mare (peste 60%).
Declară că nu ştiu ce s-a întâmplat acum 35 de ani pe 13-15 iunie în proporţii mai mari decât media populaţiei în special: votanţii AUR (60%), persoanele cu vârsta de 18-29 de ani (76%) şi cele cu vârsta între 30-44 de ani (62%) cele cu educaţie primară (60%) şi locuitorii din mediul rural (52%).
Citește și: Teodor Mărieș: Planul de reprimare a manifestanților din 13-15 iunie, scris de Iliescu și Roman
Întrebaţi dacă, în cazul în care drepturile şi libertăţile le-ar fi ameninţate, ar participa în mod constant la proteste în stradă până când aceste ameninţări ar dispărea, 55.8% răspund ”Da, pentru că doar aşa pot fi apărare drepturile şi libertăţile”. 26.8% aleg varianta ”Nu, pentru că nu aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile”. 16.5% spun că nu şi-au format o opinie, iar 0.9% nu răspund.
Răspund ”Da, pentru că doar aşa pot fi apărare drepturile şi libertăţile” în proporţii mai mari decât media populaţiei : votanţii AUR (68%), tinerii sub 30 de ani (63%) şi persoanele cu educaţie primară (65%). Aleg varianta ”Nu, pentru că nu aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile” mai ales: votanţii PSD (52%), persoanele peste 60 de ani (42%), persoanele cu educaţie medie (32%) şi locuitorii din urbanul mic (32%).
Citește și: Cozma: Evenimentele din 13 iunie 1990, o diversiune a lui Iliescu. Un liberal a spart sediul PNL
76% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că nu ştiu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie
”Unul dintre evenimentele istoriei recente a României care a marcat profund regimul nostru democratic este cunoscut doar de puţin peste jumătate dintre români.
Mai mult, se observă diferenţe semnificative de cunoaştere pe diverse categorii de populaţie.
Peste 70% dintre votanţii PNL şi peste 60% dintre votanţii PSD şi USR declară că ştiu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie 1990, în timp ce 60% dintre votanţii AUR declară că nu ştiu ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani.
De asemenea, 76% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că nu ştiu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie. Pe de altă parte, 68% dintre votanţii AUR şi 64% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că în cazul în care drepturile şi libertăţile le-ar fi ameninţate, ar participa în mod constant la proteste de stradă până când ameninţările ar dispărea.
În contrast, doar 30% dintre votanţii PSD declară că ar participa la asemenea proteste.
Citește și: VIDEO Cum le mulțumea Ion Iliescu minerilor după ce bătuseră și omorâseră oameni nevinovați
Raportat la totalul populaţiei, aproape 56% declară că ar participa la proteste pentru că doar aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile.
Dimensiunea acţională a apărării drepturilor şi libertăţilor prin proteste de stradă pare a fi ancorată mai degrabă în percepţia asupra prezentului, motivaţiile izvorâte din cunoaşterea evenimentelor relevante ale istoriei recente fiind mai fragile.
Aceste date arată o dată în plus nevoia întăririi educaţiei cu privire la istoria recentă, ca element relevant pentru consolidarea culturii democratice şi a unei societăţi reziliente la agresiuni, care pun sub semnul întrebării însăşi fundamentele regimului nostru democratic”, explică Remus Ştefureac, director executiv al INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
35 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990
Evenimentele violente din 13-15 iunie 1990 au rămas cunoscute în memoria postcomunistă cu numele de 'Mineriada din 13-15 iunie 1990' și se referă la reprimarea, de către forțele de ordine, cu ajutorul minerilor, a mitingurilor de protest din Piața Universității din acea perioadă. Manifestațiile din Piață, revendicate ca fiind anticomuniste, erau îndreptate împotriva guvernului condus la acea vreme de Frontul Salvării Naționale și împotriva președintelui Ion Iliescu și începuseră încă din 22 aprilie 1990, odată cu Fenomenul Piața Universității.
La manifestațiile din Piață, care au debutat în 22 aprilie 1990, au participat intelectuali, studenți, elevi, funcționari, dar și personalități culturale și publice, revendicările demonstranților fiind grupate într-o declarație care a fost publicată/citită la 26 aprilie 1990.
Una dintre principalele revendicări era Punctul 8 al Proclamației de la Timișoara prin care se cerea ca foștilor activiști comuniști și foștilor ofițeri de Securitate să li se interzică dreptul la candidatură pentru trei legislaturi consecutive, se arată în volumul 'România 1989-2005. O istorie cronologică' (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).
În intervalul cuprins între 22 aprilie și 13 iunie, la manifestațiile din Piața Universității, cunoscute sub numele de Fenomenul Piața Universității, s-au strigat lozinci anticomuniste și anti-guvernamentale precum: 'Libertate', 'Timișoara', 'Jos Iliescu', 'Jos comunismul', 'Iliescu nu dezbina țara', 'Proclamația de la Timișoara, lege pentru toată țara', 'Apel din Timișoara, trezește, Doamne, țara', '16-22, cine-a tras în noi', 'Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea', 'Treziți-vă, români, aveți din nou stăpâni', 'Iliescu pentru noi este Ceaușescu II', 'Cine-a tras în noi, 16-22', 'Cine-a tras în noi, după 22' etc, au fost o parte dintre lozincile strigate de protestatari în acea perioadă, conform Raportului Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc din 2010.
La 27 mai 1990, o parte dintre organizațiile care au coordonat protestele (Grupul Independent pentru Democrație, Liga Studenților) s-au retras din Piață, în timp ce altele au rămas, alăturându-li-se celor aflați în greva foamei (Consiliul Național pentru Alianța Poporului, Mișcarea Independentă, Asociația '16-21' Decembrie), conform volumului 'Istoria României în date'.
În dimineața zilei de 13 iunie, Poliția a intervenit în forță în Piața Universității, împrăștiindu-i pe manifestanți și făcând arestări.
Polițiștilor li s-au alăturat, mai târziu, grupuri de muncitori solidari cu autoritățile statului. Manifestanții, în mare parte studenți, au ridicat baricade, reușind să spargă barajele forțelor de ordine și să ocupe Televiziunea, instituție acuzată de deformarea gravă a adevărului și de dezinformare, notează cronologia 'România 1989-2005. O istorie cronologică' (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).
Ion Iliescu i-a îndemnat pe mineri să ocupe și să curețe Piața Univesității
Zilele ce au urmat - 14 și 15 iunie - au fost marcate de venirea minerilor din Valea Jiului în București, pe care președintele Ion Iliescu i-a îndemnat să ocupe și să curețe Piața Univesității.
Manifestanții au fost bătuți de către mineri, fiind devastate Universitatea, Institutul de Arhitectură, sediile unor ziare și reviste independente (ex: 'România Liberă', 'Dreptatea', 'Baricada') și a unor partide politice de opoziție (PNL, PNȚCD).
De asemenea, forțele de ordine au recurs la arestări, în timp ce opinia publică internațională și lideri din întreaga lume au cerut conducerii de la București să pună capăt represiunii din Piață.
Înainte de plecarea minerilor din București, Ion Iliescu le-a mulțumit acestora pentru restabilirea ordinii în Capitală, conform volumului 'Istoria României în date', coordonat de Dinu C. Giurescu (Editura Enciclopedică, București, 2003).
În septembrie 2010, Asociația '21 Decembrie 1989', în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (ICCMER), au publicat 'Raportul-Rechizitoriu despre Fratricidul din 13-15 iunie 1990', în baza documentelor din Dosarul Mineriadei.
Dosarul Mineriadei finalizat la 13 iunie 2017
Procurorii militari ai Secției Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție au finalizat, la 13 iunie 2017, cercetările în dosarul 'Mineriadei din 13-15 iunie 1990' și au dispus trimiterea în instanță a cauzei.
Procurorii militari susțineau, în rechizitoriu, că, 'în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice, în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment.
În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste 10.000 de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării', se mai arată în Rechizitoriu, conform https://www.mpublic.ro/.
Astfel, la 13 iunie 2017, au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni contra umanității Ion Iliescu, la data faptelor președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) și președinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informații; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general și șef al Direcției Procuraturilor Militare; Emil 'Cico' Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazemir Ionescu, vicepreședinte al CPUN; Adrian Sârbu, șef de cabinet și consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere 'Valea Jiului'; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieș Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele aparținând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB, conform site-ului Ministerului Public, https://www.mpublic.ro/.
Conform Rechizitoriului din iunie 2017, în zilele de 13-15 iunie, au murit, prin împușcare, patru persoane, în timp ce alte 1.388 au fost rănite, mai informează sursa citată.
În mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că ancheta în Dosarul Mineriadei din 1990 trebuie refăcută, identificând nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari și a dispus restituirea dosarului la Parchet.
În decembrie 2020, Curtea Supremă a decis restituirea dosarului Mineriadei din iunie 1990 la Parchetul Militar pentru refacerea rechizitoriului trimis în 2017 în camera preliminară.
Dosarul a fost restituit, în mai 2019, procurorilor militari pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule.
În aprilie 2025, fostul președinte, Ion Iliescu, și fostul premier, Petre Roman, au fost trimiși din nou în judecată de Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990, pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității.
În același dosar, au fost deferiți justiției fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu (fost șef de cabinet al lui Petre Roman), Miron Cozma (fost lider al minerilor din Valea Jiului), general (r) Vasile Dobrinoiu (fost comandant al Școlii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne) și col.(r) Peter Petre (fost comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne).
